Pe 14 octombrie, Iașul devine centrul spiritual al României. Anual, sute de mii de credincioși trec pe la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași. Evenimentul Zilei vă prezintă în exclusivitate cum decurg pregătirile pentru sărbătoarea Moldovei

Pentru sărbătoarea de anul acesta au început deja pregătirile, după cum a declarat în Exclusivitate pentru EVZ, Părintele Constantin Sturzu. „În momentul de față facem echipele de voluntari care se vor ocupa de pelerinii care vor veni la Iași. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva vor fi scoase cel mai probabil sâmbătă, pe 10 ocotombrie, într-o procesiune.

Dacă vor veni pelerini mai mulți, cum a fost anul trecut când au venit câteva autocare, vor fi scoase și mai devreme. Anul trecut, pe la Sfitnele Moaște, au trecut aproximativ 100.000 de persoane și încă pe atât au participat la Sfânta Liturghie de pe 14 octombrie”.

Sfinte Moaște aduse special pentru sărbătoare

Părintele Constantin Sturzu a spus în Exclusivitate pentru EVZ, că anul acesta, vor fi aduse special pentru acest eveniment și Sfintele Moaște a Sfântului Ierarh Spiridon din Insula Corfu – Grecia, precizând că și anul acesta vor fi surprize pregătite de Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

„Și anul acesta, în momentul când se va împărtăși lumea, Înaltpreasfințitul Teofan a pregătit o surpriză pelerinilor prezenți, așa cum obișnuiește. Vor fi prezenți și ierarhi din străinătate, precum și din țară, ca împreună să ne bucurăm de Sărbătoarea Moldovei”, a mai precizat părintele Constantin Sturzu.

Cum a ajuns Sfânta Parascheva la Iași

În anul 1641, după ce domnul Moldovei Vasile Lupu 1634-1653) a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, patriarhul Partenie I (1639-1644), împreună membrii Sinodului, a hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă, moaştele Cuvioasei Parascheva.

Racla cu sfintele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoţită de trei mitropoliţi greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului şi Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galaţi, apoi la Iaşi, au fost întâmpinate de Vasile Lupu, de mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, de cler şi credincioşi.

Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost aşezate în Biserica Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi, ctitoria domnitorului, în 13 iunie 1641. Au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a lăcaşului, din acest motiv fiind mutate în paraclisul mănăstirii.

În seara zilei de 26 decembrie 1888, după slujba Vecerniei, a izbucnit un incendiu care s-a extins la catafalcul pe care era aşezată racla, arzând mocnit toată noaptea. A doua zi s-a constatat că cinstitele moaşte au rămas neatinse, deşi totul era scrum în jur. Ridicate din mormanul de jar, moaştele Cuvioasei au fost adăpostite provizoriu în altarul paraclisului de la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi şi strămutate în noua Catedrală mitropolitană, care a fost sfinţită la 23 aprilie 1887.

Tradiţia consemnează multe din minunile săvârşite de Sfânta Parascheva, dar a spune despre toate este cu neputinţă "căci covârşesc, ca sa zicem aşa, şi numărul stelelor şi nisipul mării. De vreme ce vindecă şchiopi, surzi, ciungi, ologi şi tot felul de boli, încă şi cele atingătoare de moarte; şi în scurt a zice, depărtează toată neputinţa nevindecată, numai cu atingerea raclei, care nu încetează, nici nu va înceta să verse tămăduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Celui ce a preamărit-o" (vol. "Vieţile Sfinţilor").