Şantierele de drumuri din România înaintează într-o lună cât altele într-o săptămână. Motivul tărăgănării – banii, susţin autorităţile. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) dispune de fonduri limitate pentru acest an. Ba, mai mult, ar putea pierde din ele la următoarea rectificare bugetară, aşa cum spune Adrian Ionescu, director pe probleme de infrastructură în cadrul Ministerului Transporturilor.

„Pentru Autostrada Bucureşti- Ploieşti avem pe hârtie 900 de milioane de lei, dar nu sunt sigur că vom dispune de toţi aceşti bani”, consideră Ionescu. Reprezentanţii CNADNR spun că, cel puţin până acum, au reuşit să-şi plătească cea mai mare parte din datorii.

Constructorii n-au mai primit bani de anul trecut

Mulţi constructori spun însă că nu au mai văzut un ban de anul trecut. „Noi lucrăm acum cât să nu ne oprim de tot. Dar nu ne-au plătit lucrările din acest an şi mulţi furnizori refuză să ne mai dea materiale”, ne-a explicat omul de afaceri Nelu Iordache, patronul Romstrade.

Firma acestuia efectuează lucrările de lărgire la patru benzi a Centurii Capitalei, pe o porţiune de 10 kilometri. Potrivit constructorului, lucrarea ar putea fi gata până la iarnă.

Probleme sunt însă şi pe controversata Autostradă Transilvania. Aici, constructorul – compania americană Bechtel -, mai are de încasat pentru lucrările finalizate şi predate Companiei de Drumuri nu mai puţin de 360 milioane de euro.

„Din cauza constrângerilor bugetare, nu putem estima o dată de finalizare”, se arată într-un document trimis EVZ.

Pe drumurile naţionale se lucrează, dar în pas de melc

Restanţe sunt şi pe Centura Timişoarei, de aproximativ 6,4 milioane de euro, dar şi pentru reabilitarea mai multor drumuri naţionale. DN 66, de exemplu, este pus deocamdată sub semnul întrebării.

„Dată fiind neplata facturilor restante pentru lucrările executate, din lipsă de fonduri, lucrările au fost sistate”, afirmă reprezentanţi ai CNADNR. În aceste condiţii, evoluţia construcţiilor este cât se poate de lentă.

PROGRAM REDUS

Centura Capitalei se lărgeşte greu

Teodora Trandafir

La podul de la Moara Vlăsiei, punct important din autostrada Bucureşti- Ploieşti, firma Pizzaroti lucrează „încet şi sigur”. Joi, înainte de ora prânzului, doar un muncitor îşi mai făcea de lucru în jurul unui utilaj. Alţi câţiva se relaxau la umbra noii construcţii, în timp ce şeful de şantier lua masa în linişte „la dormitoare”, aşa cum ne-a informat un agent de pază, deloc curios să afle ce caută pe şantier nişte necunoscuţi.

L-am întrebat ce caută un pod în mijlocul câmpului, dar n-am putut afla mai mult decât că „sigur va lega ceva la un moment dat”. Explicaţia a venit mai târziu, de la directorul de infrastructură din Ministerul Transporturilor.

„Acolo vom face legătura între autostradă şi Centură, dat fiind că nu există altă posibilitate. Sunt vreo 6 km cu terenuri foarte scumpe, pentru care nu avem bani. Pe acolo ar trebui să intre autostrada în Capitală”, ne lămureşte Ionescu.

Linişte profundă şi la intrarea pe autostradă dinspre comuna Dumbrava. Două camioane în trecere indicau faptul că, dincolo de balastul turnat, activitatea e în toi. Centura pare că freamătă sub hudurcăturile utilajelor. Cel puţin la prima vedere.

„Pe aici mai avem de lucru la pasaje, iar mai încolo turnăm ultimul strat şi parapetul. Nici exproprierile nu sunt gata, dar sperăm să se rezolve până la final”, explică Francisc Bidiga, şef de santier la Romstrade.

Dacă în prezenţa şefului, muncitorii nu-şi mai vedeau capul de treburi, un sfert de oră mai târziu, la intrarea în comuna Voluntari era linişte totală. Ori muncitorii aceştia iau pauza de masă pe la trei, ori ziua de lucru este foarte scurtă pe centură.


TERMEN. Până în decembrie ar trebui finalizat tronsonul până la Moara
Vlăsiei. Acum, doar 30% din lucrări sunt gata

RECORD

DN66, campion la întârzieri

CLUJ. Lucrările la şoseaua de centură a oraşului Cluj-Napoca, cel de-al doilea mare proiect de infrastructură din Transilvania după autostrada Bechtel, sunt aproape de final.

În prezent, la sectorul trei al şoselei de centură (cu o lungime de 8 kilometri), care a fost deschis circulaţiei rutiere, mai trebuie turnat stratul de uzură, întârzierile fiind cauzate de vremea nefavorbilă.

„80% din stratul de legătură e turnat, urmează stratul de bază şi trebuie să instalăm semnalizarea rutieră. În iulie, se va putea circula pe centură”, spune Ion Pantelimon, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj. (Mihai Şoica)


CLUJ. Şoseaua de centură a oraşului Cluj-Napoca ar putea fi dată în folosinţă în luna iulie
FOTO: MIHAI ŞOICA

HUNEDOARA. Lucrările de reabilitare la sectorul Simeria – Petroşani de pe DN 66 au început în 2003 şi trebuiau finalizate în 2006, însă nu au fost încheiate nici acum.

Pe tronsonul Petroşani – Baru, firma Astaldi a realizat 85% din lucrări, iar în 2008 a părăsit şantierul din cauza procedurii privind exproprierile. Sectorul Baru – Haţeg trebuia finalizat pe 15 mai, dar lucrările vor continua cel puţin până la toamnă. Iar lucrările între Haţeg şi Simeria, deşi au termen de finalizare luna noiembrie, vor mai dura încă un an, estimează şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Hunedoara, Gheorghe Brânzan. (Ciprian Iancu)


HUNEDOARA. Sectorul Simeria-Petroşani de pe DN 66 ar fi trebuit reabilitat încă din 2006
FOTO: REMUS SUCIU


PROBLEME

Inaugurată oficial, dar închisă circulaţiei

TIMIŞ. Varianta de ocolire a Timişoarei, deşi inagurată cu pompă de două ori în 2009, nu a fost nici acum dată în folosinţă. Asta pentru că nu a fost aplicat ultimul strat de asfalt de uzură.

În prezent, muncitorii lucrează pe porţiunea de la sensul giratoriu de lângă aeroport şi până la pasajul care face legătura cu DN 6 Timişoara-Lugoj. (Georgeta Petrovici)


TIMIŞOARA. Lucrările la centura oraşului au ajuns în zona sensului giratoriu de la aeroport
FOTO: ADI PÎCLIŞAN

SIBIU. Lucrările de reabilitare a celor peste 76 km din DN1 între Şercaia (judeţul Braşov) şi Veştem (judeţul Sibiu) au fost finalizate în toamna lui 2009, cu excepţia unei porţiuni de 5 kilometri, în zona Hula Bradului, unde nu s-a intervenit deloc din cauza întârzierii plăţilor. Deşi oficialii CNADNR credeau că lucrările au început pe 15 mai, situaţia din teren e exact pe dos. (Traian Deleanu)


SIBIU. În zona Hula Bradului, constructorul nu a reabilitat DN 1 din cauza întârzierii
plăţilor FOTO: TRAIAN DELEANU

IAŞI. După doi ani de la demararea lucrărilor la centura Iaşiului, au fost construiţi doar 5,8 din cei 31 de kilometri ai variantei pentru traficul greu. De altfel, atenţia constructorilor s-a focalizat doar pe acest tronson.

„Suntem în grafic cu lucrările. Ţinta noastră e ca până la sfârşitul anului să ajungem la kilometrul 13 din traficul greu”, explică Ştefan Ilie, director adjunct al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi. (Maria Craus)

CONSTANŢA

Lucrări în ritm alert

În judeţul Constanţa se lucrează de zor la lucrările de continuare a Austrăzii Soarelui. În ritm mai alert pe tronsonul Medgidia – Constanţa şi la centura Constanţei, în timp ce pe tronsonul Cernavodă – Medgidia, constructorul francez Calos a lucrat doar imediat după bucla de la capătul Autostrăzii Soarelui, din cauza procedurilor de expropriere.

“Acum, pe teren liber, va fi mai uşor, aşa că la anul în iunie se va putea circula pe această porţiune de autostradă, suntem în grafic”, afirmă Ibram Aidin, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Constanţa. (Feri Predescu)


CONSTANŢA. Pe tronsonul Medgidia-Constanţa al Autostrăzii Soarelui se lucrează de zor
FOTO: FERI PREDESCU