PDL nu are în acest moment nici un aliat pentru trecerea unui proiect de lege drag ministrului de externe Teodor Baconschi, dar şi liderilor partidului: asigurarea votului prin corespondenţă pentru românii din străinătate. UDMR şi-ar afecta şansele de intrare în viitorul legislativ dacă ar sprijini un proiect ce încurajează creşterea gradului de prezenţă a populaţiei majoritare la urne. Aceeaşi dilemă o are şi UNPR care mizează pe ruperea unui segment din electoratul de stânga al PSD. Ori românii din străinătate au votat la ultimele alegeri în mare parte pentru mesajele şi partidele de centru dreapta. Cu lecţia ultimelor prezidenţiale învăţată, nici USL nu pleacă urechea la argumentele lui Baconschi.

Cu un an înainte de alegeri, partidele politice şi-au cântărit deja şansele în condiţiile introducerii votului prin corespondenţă pentru românii din străinătate. Cu un potenţial bazin electoral de două milioane de voturi, introducerea acestei măsuri nu avantajează decât PDL, fapt dovedit la ultimele alegeri prezidenţiale de votul masiv dat de românii din afară pentru al doilea mandat de preşedinte câştigat de Traian Băsescu. Cozi la consulate vs. votul prin poştă De mai multe luni bune, PDL încearcă să exploateze la maximum potenţialul electoral al votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora. La ultimele alegeri, nu puţini au fost românii aflaţi în străinătate care au renunţat la exercitarea acestui drept când au dat cu ochii de cozile de la consulate. Alţii au preferat să nu mai bată sute de kilometri până la ambasade şi să cheltuie astfel bani şi timp pentru un vot al cărui unic beneficiar este politicianul. Soluţia votului prin poştă, promovată iniţial de câţiva parlamentari PDL, preluată şi apoi confiscată de actualul ministru de externe, Teodor Baconschi, oferă acelor români cu apetit pentru politică, posibilitatea de a vota mai uşor. Conform proiectului, românii din diaspora şi cei aflaţi în străinătate ar putea, cu cel puţin şapte zile înainte de ziua alegerilor, să solicite plicurile cu cele două buletine de vot şi timbrul autocolant, urmând ca votul să fie centralizat la birourile electorale de care aparţin. Condiţia este ca, în prealabil, alegătorii români cu drept de vot din străinătate să depună o cerere prin care să îşi exprime opţiunea de a vota prin corespondenţă. PSD şi PNL nu au aderenţă la românii din afară Conştienţi că mesajul de stânga nu poate prinde la nivelul românilor care au luat contact sau trăiesc după standardul de viaţă occidental, social-democraţii nu pierd nici un prilej pentru a ataca credibilitatea introducerii acestui sistem de vot, insistând pe tema riscului ridicat de fraudare a rezultatelor. Nici liberalii nu se înghesuie să susţină un proiect de lege care favorizează în primul rând PDL, care deţine în prezent controlul MAE şi MAI, principalele ministere angrenate în organizarea alegerilor. La parlamentarele din 2008, din cei peste 20.000 de români care au votat peste hotare, 46,6% au ales PDL, 20,5%, PNL, şi numai 15% defuncta Alianţă PSD+PC. Risc de ratare a intrării în Parlament Facilitarea accesului românilor din afară la procedura de vot nu loveşte însă numai interesele actualei Opoziţii. În rândurile coaliţiei, în afară de PDL, ceilalţi parteneri nu se dau în vânt după susţinerea acestui proiect de lege. Introducerea votului prin corespondenţă ar afecta atât interesele UNPR, cât şi cele ale UNPR. Spre deosebire de ultimele alegeri parlamentare când numai 21.138 de români din străinătate şi-au exercitat dreptul de vot, la ultimele prezidenţiale cifra s-a apropiat de 150.000, ei reprezentând puţin peste un procent din totalul cetăţenilor români care au mers la urne la acea dată. Dintre ei, 115.000 l-au preferat pe Băsescu, iar 31.000 au dat votul lui Mircea Geoană. Pentru UNPR, experienţa scrutinurilor trecute în materie nu constituie un motiv de susţinere a trecerii votului prin corespondenţă prin plenul Parlamentului. Cu un mesaj stângist, axat mai mult pe măsurile sociale preelectorale, "progresiştii" lui Gabriel Oprea sunt mai interesaţi să atragă în prezent o parte din electoratul PSD, pentru a trece de pragul de 5% şi a obţine reprezentarea în Parlament, și mai puțin de voturile din afara graniţelor, care au fost acordate de-al lungul timpului partidelor care au venit mai mult cu un mesaj politic de centru-dreapta. Pentru UDMR, bazat pe un bazin electoral tradiţional constituit de membrii comunităţii maghiare, situaţia este cu atât mai complicată. Uniunea nu poate rupe voturi din zona comunităţii majoritare. A dovedit-o în atâtea rânduri. Scorul său obişnuit de 5-6%, îndeajuns să asigure intrarea în legislativ, a fost oferit de voturile a circa 500.000 de electori. Avantajele absenteismului românilor la urne pentru UDMR În prezent, UDMR are numai de câştigat din suprareprezentarea rezultată din prezenţa slabă a electoratului nemaghiar la urne. Aflaţi la guvernare cu imaginea şi credibilitatea erodată în propriul fief electoral, liderii UDMR trebuie să depună eforturi îndoite pentru a avea garanţia că măcar jumătate de milion de etnici maghiari se vor prezenta la urne. O atragere la urne a unui aflux potenţial de 2 milioane de voturi din diaspora ar putea căpăta proporţiile unui veritabil dezastru politic pentru udemerişti. Matematic vorbind, la o prezenţă naţională de vot de 10 milioane de persoane, UDMR are nevoie de cel puţin jumătate de milion de opţiuni de vot exprimate în favoarea sa pentru a accede, cu unele emoţii, în Parlament. În cazul în care aportul voturilor românilor din străinătate va creşte în ecuaţia generală, şansele Uniunii de a-şi prezerva reprezentarea parlamentară actuală vor scădea exponenţial. 500.000 de voturi din diaspora înseamnă cel puţin trei parlamentari în minus pentru Uniune, un milion, pierderea trenului legislativ pentru patru ani, dacă nu vor găsi de urgență încă 200.000 de maghiari suplimentari dispuși să meargă la urne pentru binele Uniunii. Pornind de la aceste calcule nu este suprinzător faptul că liderii şi parlamentarii UDMR nu au facut un secret din faptul că nu sunt dispuşi să marşeze la varianta propusă de ministrul de Externe. Liderul deputaţilor Uniunii, Mate Andras a invocat inexistenţa acestei teme în protocolul de guvernare semnat cu PDL, dar şi imposibilitatea implementării acestui sistem din cauza diferenţei de fus orar dintre România și Diaspora. Deputatul de Bihor, Peter Lakatos a fluturat pericolul fraudării alegerilor prin acest sistem, iar vicepremierul Marko Bela a declarat că nu înţelege de ce "trebuie stimulat votul celor care trăiesc în alte ţări şi nu în România" şi a ridicat problema cheltuielilor mari pe care le presupune votul prin poştă. Posibil troc pe legea electorală Practic, la ora actuală, în afară de parlamentarii PDL, nimeni nu doreşte punerea în aplicare a acestui tip de vot, fapt conştientizat recent şi de ministrul de Externe Teodor Baconschi într-un interviu citat de Realitatea.net. "Dacă masa de votanţi, statistic vorbind, creşte, partidele de tipul UDMR au o problemă cu pragul de 5% prin redistribuire. Dacă exista un risc pentru un partid etnic, care nu sare de 5-7 procente, de a nu intra în Parlament, evident că există şi o opoziţie politică la un proiect de lege care ar creşte numărul total de votanţi", a admis ministrul de externe. Ministrul este de părere că numai printr-o înţelegere pe tema legii votului prin corespondenţă, negociată la pachet cu proiectul unei noi legi electorale, aflată în pregătire, s-ar putea înlătura temerile Uniunii cu privire la o eventuală ratare a intrării în Parlament şi asigura astfel voturile necesare pentru trecerea acestei legi prin legislativ.