Hulit de PSD-işti, apărat de PDL-işti şi condamnat de Curtea de Apel, proiectul de suflet al preşedintelui Traian Băsescu, Pasajul Basarab, şi-a găsit protecţie la mai-marii ţării: însuşi premierul Emil Boc a declarat că e dispus să finanţeze proiectul, doar să-i ceară primăria.
Primarul Oprescu ar vrea, numai că se împiedică de consilierii PSD, care au refuzat săptămâna trecută să voteze hotărârea prin care se solicită guvernului declararea pasajului de utilitate publică.
Ieri, vicepreşedintele democrat-liberal Gheorghe Flutur a declarat că liderii PDL le-au cerut omologilor din PSD să-i ajute pentru a debloca situaţia Pasajului Basarab, prin colaborarea aleşilor PDL şi PSD în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
În consiliu, însă, este haos. Dacă viceprimarul Mircea Raicu (PDL) s-a trezit cu noaptea-n cap şi a chemat presa în biroul său pentru a-i arăta că întârzierile ne costă 140 de milioane de euro anual, consilierul PSD Doru Giugula se gândeşte să nu participe la şedinţa de astăzi a consiliului, în care se discută din nou situaţia pasajului, pe motiv că nu a fost anunţat în mod legal. „Eu nu ştiu de nicio şedinţă. Trebuiau să mă anunţe înainte cu trei zile. Nu mă duc la o nuntă dacă nu-s invitat. Să vină Flutur să voteze!”, s-a burzuluit Giugula. Surse din CGMB spun că PSD-iştii ar fi primit ordin de la Marian Vanghelie să nu voteze, „ca să-şi arate muşchii”. Întârziat cu 17 luni, şi numărătoarea continuă Proiectul Basarab datează de pe vremea fostului primar Traian Băsescu, care obţinuse finanţare europeană pentru el în anul 2000. Din cauza disputelor politice, acesta a fost început abia în martie 2007, pe vremea edilului Adriean Videanu, şi cei 2 km urmau să fie gata în martie 2009. De atunci, în calea pasajului s-a pus ba o şaormărie care nu putea fi demolată, ba proprietari care cereau sume exorbitante pentru expropriere, ba facturi neachitate de primărie către firmele de construcţie.
Azi, pasajul e construit doar 30%. Jumătate din anul trecut s-a lucrat la minima rezistenţă la pasaj, deoarece proaspătul primar Oprescu a sistat plăţile imediat după alegeri. El a vrut să verifice corectitudinea lucrărilor, dar în noiembrie a plătit şi datoriile, şi penalităţile.
Ultima piedică a fost pusă de Curtea de Apel Bucureşti, care, la sesizarea unor ONG-uri, a decis că declararea de utilitate publică a pasajului s-a făcut nelegal. Portiţa de ieşire din impas este ca guvernul să declare această lucrare de utilitate publică, dar asta doar la cererea Consiliului General.
Recomandările noastre
