Sfântul Mucenic Longhin a fost un centurion din armata romană, căruia Pilat din Pont, procuratorul Palestinei, i-a încredințat împlinirea pedepsei Răstignirii lui Iisus și paza Sfântului Mormânt.

Longhin era un om cinstit, cu suflet bun și milos.

Când Mântuitorul Iisus Hristos nu a mai putut susține greutatea crucii, el a fost cel care i-a zis lui Simon din Cirene: „să-I ducă crucea” (Matei 27, 32).

El a fost de față când „îngerul Domnului, coborând din cer și venind, a prăvălit piatra și ședea deasupra ei” (Matei 28, 2-4), iar după Înviere, el a fost cel care i-a spus lui Pilat minunea ce a avut loc.

Longhin Sutașul nu a vrut să primească arginții cărturarilor și arhiereilor pentru ca unii din soldații săi să spună: „ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe când noi dormeam” (Matei 28, 13).

El era încredințat de adevărul dumnezeirii și Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

Aflând că, din această cauză arhiereii și cărturarii vor să îl omoare, și-a lăsat averea și a luat cu el doi soldați care aveau și ei credință în Domnul nostru Iisus Hristos și au primit botezul de la Sfinții Apostoli.

Au părăsit apoi Ierusalimul și s-au dus în Capadocia, țara de origine a lui Longhin, unde au propovăduit Cuvântul Domnului.

Arhiereii l-au îndemnat pe Pilat să spună împăratului Tiberiu (14-37) că Longhin și cei doi prieteni ai săi au părăsit serviciul militar și propovăduiesc alt împărat.

Astfel, Longhin și cei doi prieteni ai săi au fost osândiți la moarte, din porunca lui Tiberiu, fără judecată, fiind considerați trădători și dușmani ai Cezarului.

Longhin i-a primit în casa sa pe soldații trimiși de Pilat să-l prindă și le-a mărturisit că el este cel căutat, iar cei doi prieteni ai săi vor ajunge în curând.

S-a îmbrăcat în haină albă, după care le-a arătat soldaților un loc pe un deal din apropiere unde să fie îngropați, și și-a plecat capul spre tăiere alături de camarazii săi.

Soldații au luat cu ei capul lui Longhin pentru a-l arăta la Ierusalim, unde Pilat a poruncit să fie aruncat afară din oraș. Soldații l-au ascuns în locul unde se aruncau gunoaiele.

Aflarea capului său s-a făcut prin suferința unei femei oarbe din Capadocia care nu găsise tămăduire la doctorii din Ierusalim.

Femeia s-a închinat la Sfântul Mormânt, sperând în minunea tămăduirii, însă încercare și mai mare a venit asupra ei, murindu-i singurul copil pe care-l avea.

Atunci, Sfântul Longhin i s-a arătat noaptea în somn, îndemnând-o să caute capul lui în mormanul de gunoi.

A doua zi, femeia a cerut să fie dusă în locul unde se afla mult gunoi și acolo a găsit capul Sfântului Mucenic Longhin și imediat și-a recăpătat vederea. Noaptea i s-a arătat din nou Sfântul Mucenic Longhin împreună cu fiul ei, iar femeia, bucurându-se, a pus capul Sfântului și trupul fiului într-o raclă și s-a întors în Capadocia unde a zidit o biserică în cinstea Sfântului Mucenic Longhin.