Autoritățile nipone au redeschis un traseu pentru transportul în comun, de-a lungul zonei contaminate

Rei Nakagawa abia își ține lacrimile în frâu pe măsură ce autobuzul, pe bordul căruia bipăie un aparat de măsurare a radiației, străbate cu viteză mică străzile pustii ale orașului Futaba. „Orașul meu este mort”, suspină femeia, arătând cu degetul spre un magazin cu obloanele trase și o cafenea de peste drum. Autobuzul își continuă drumul printre clădirile parțial distruse de seismul puternic din martie 2011, cu magnitudinea de 9, care a provocat apoi un tsunami de 15 metri ce a măturat totul în calea sa.

Șoferul are ordin să nu oprească. Până la urmă, nimeni nu urcă, nimeni nu coboară de la bordul autobuzului care îi transportă pe cei refugiați din calea prăpădului nuclear din martie 2011. După câteva sute de metri, Nakagawa, o bătrână de 84 de ani, își reperează casa pe care a fost nevoită să o părăsească chiar în seara zilei când a lovit tragedia. Sute de mii de japonezi au fost evacuați pe o rază de peste 25 de kilometri pe măsură ce, la centrala nucleară de la Fukushima, exploziile începuseră să se țină lanț.

FOTO: O casă dărâmată de puternicul seism din 2011

O liniște de mormânt

Zăpada acoperă clădirile, ascunzând adevărata amploare a dezastrului. Chiar și așa, autoritățile nipone cred că va fi nevoie de cel puțin trei decenii pentru a decontamina zona și a permite locuitorilor să revină la casele lor, potrivit corespondentului ziarului Daily Telegraph care i-a însoțit pe localnicii evacuați în prima incursiune în zona contaminată. Unii dintre ei, cu dispensă de la guvern, au putut reveni la casele lor doar pentru a recupera obiecte valoroase, dar numai după doi ani de la dezastru. „E o liniște de mormânt iar pătura de zăpadă, lipsa oamenilor și chiar a urmelor de pași pe stradă conturează o imagine stranie”, scrie jurnalistul britanic.

FOTO: Autobuzul străbate străzile orașelor pustii din zona contaminată

Zona contaminată este împresurată de bariere de metal, toate drumurile sunt blocate și păzite de mașini de poliție. Dincolo de punctul de control trec doar camioanele cu materiale de construcții, autobuze cu muncitori și echipaje ale forțelor de ordine. După ce a parcurs jumătate din distanță, șoferul arată cu degetul spre est. În spatele coroanei de copaci se ridică coșurile de evacuare ale centralei de la Fukushima unde s-a produs al doilea mare dezastru nuclear după cel de la Cernobîl. Autobuzul pătrunde apoi în alt oraș, Tomioka. În vitrina unei curățătorii, un afiș îi emoționează pe „refugiații” de la bordul autobuzului cu mesajul: „Nu uitați să vă întoarceți”.

Pripiat, orașul fantomelor

Este considerat cel mai mare dezastru din istoria modernă: explozia reactorului 4 de la centrala atomică de la Cernobâl, din 26 aprilie 1986. A dus, oficial, la moartea a 60.000 de oameni, ca urmare a afectiunilor provocate de radiații și a avut un efect direct asupra a mai mult de patru milioane de persoane. Locurile, pe o rază de circa 70 de kilometri, fiind considerate ostile vieții, conform specialiștilor, pentru sute de ani de acum încolo. Orașul Pripiat, aflat la un kilometru jumătate de centrala nucleară de la Cernobâl este supranumit „orașul fantomelor”. Aici locuiau, în momentul exploziei, aproximativ 50.000 de oameni. Astăzi sunt mai puțin de 100 de oameni, cei mai mulți foști supraveghetori la Centrală, iar restul suflete rătăcite care s-au întors la casele lor, în ciuda pericolului. (Roxana Roseti)