Patronatele critică măsurile anticriză ale Guvernului

Patronatele critică măsurile anticriză ale Guvernului

Confederaţia Patronală a Industriilor din România susţine că măsurile anticriză promise de Guvern sunt promisiuni electorale de ajutor social, care nu vor fi însă materializate din lipsa banilor, a declarat pentru evz.ro preşedintele UGIR 1903, Ioan Cezar Corâci. La cererea Guvernului, patronatele au propus, înainte de adoptarea bugetului, un plan de ieşire din criza economică, care, în opinia lor, nu a fost luat în seamă de Executivul condus de Emil Boc.

Neimpozitarea profitului reinvestit, una dintre măsurile anticriză anunţate ieri de premierul Boc, ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 martie.

Corâci spune însă că acest lucru se va întâmpla odată cu adoptarea noului Cod Fiscal, despre care nu se ştie când va fi modificat.

Reprezentantul UGIR 1903 spune că în tot acest timp, în care măsurile anticriză sunt în stadiul de promisiune, Agenţia Naţională de Adminsitrare Fiscală continuă să blocheze conturile agenţilor economici care nu îşi mai pot plăti datoriile către stat. Plata datoriilor, o măsură normală În ceea ce priveşte plata datoriilor restante ale statului, către companiile care au efectuat lucrări în infrastructură, preşedintele UGIR 1903 spune că aceasta nu reprezintă o măsură anticriză, ci o practică normală.

Ne puteți urmări și pe Google News

Colaps în agricultură

Ioan Cezar Corâci a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte agricultura. În opinia acestuia, la sfârşitul anului, România riscă să intre în colaps şi să importe cea mai mare parte a produselor alimentare.

Acest lucru se va întâmpla din cauza scăderii suprafeţei cultivate, a închiderii fabricilor de îngrăşăminte, dar şi a subvenţiilor acordate de stat.

Totodată, până la sfârşitul anului, Corâci estimează că agricultura va genera 10.000 de şomeri. De asemenea, din cauza lipsei subvenţiilor, reprezentantul UGIR 1903 spune că producţia agricolă se va înjumătăţi.

"Dacă anul trecut s-au obţinut 4.000 de tone de grâu la hectar, anul acesta producţia se va înjumătăţi, iar în septembrie, octombrie, când se va atinge vârful crizei, vom începe să importăm grâu şi materii prime. În acest moment, importăm 60% din necesarul de materii prime", susţine preşedintele Confederaţiei Patronale.

1.000.000 de şomeri

În ceea ce priveşte numărul şomerilor, Corâci estimează că numărul acestora va ajunge la 1 milion de persoane, în timp ce mii de întreprinderi îşi vor opri activitatea definitiv.

În acest sens, cu banii obţinuţi dintr-un eventual împrumut de la FMI, Guvernul trebuie să intervină punctual, pe ramurile industriei, şi nu la nivel macroeconomic.

“Criza nu e egală nici între ţări, şi nici între ramurile aceleiaşi economii. Dacă politicile FMI impun măsuri la nivelul întregii economii, organismele europene, precum BERD, vin cu propuneri punctuale, pe ramuri industriale“, precizează preşedintele UGIR1903.

Acesta mai spune că banii de la FMI ne sunt necesari nu atât pentru economie, cât mai ales pentru creşterea credibilităţii în faţa altor organisme financiare de la care România ar putea să se împrumute ulterior.

“Am fost un adversar neîmpăcat al împrumutului. România a început să se dezvolte când a renunţat la acordul cu FMI, dar semnalul unui împrumut este acum important. Avem nevoie de asistenţă FMI cu condiţiile unei bune negocieri “, susţine Corâci.  

PREMIERUL BOC A PREZENTAT IERI ÎN PARLAMENT MĂSURILE ANTICRIZĂ ALE GUVENULUI

Printre măsurile anticriză propuse de UGIR 1903, în urmă cu două luni, se numără:

• Lansarea de programe de investiţii în infrastructură. • Reducerea cheltuielilor bugetare, limitarea salariilor în sectorul public care sunt practic susţinute de sectorul privat al economiei.

• Stimulente de natura fiscală pentru firme care să contribuie la reducerea poverii fiscale şi îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a acestora.

• Revizuirea cadrului legislativ în domeniul fiscal, în sensul diminuării sau chiar scutirii de la plata impozitului pe profitul investit, măsura care ar menţine ridicat interesul investitorilor străini pentru mediul de afaceri românesc şi ar asigura stimularea efectuării de investiţii, inclusiv de către IMM-uri, ca premisa a creării de noi locuri de muncă.

• Creşterea operativităţii în ceea ce priveşte achitarea de către stat a unor debite către agenţii economici, rambursări de TVA, impozit pe profit plata unor proiecte şi servicii realizate.

• Schimbarea strategiei fiscale renunţarea la creşterea fiscalităţii şi trecerea la creşterea gradului de colectare 

• Program special pentru sprijinirea dezvoltării şi funcţionării IMM-urilor, facilitarea accesului la credite şi la accesarea prin proiecte a fondurilor structurale şi de coeziune.

• Set de măsuri pentru dezvoltarea sectorului agricol, dezvoltarea capacităţii de prelucrare şi valorificare a producţiei agricole indigene.

• Pachet de măsuri care să stimuleze achiziţia de bunuri şi servicii realizate în cea mai mare parte în România. • Stimularea consumului intern prin diminuarea fiscalităţii, impozite, taxe, contribuţii, aplicate firmelor producătoare, în vederea încurajării creşterii ofertei şi a diminuării preţurilor.

• Intărirea capacităţii sistemului bancar de a asigura creditarea activităţii curente şi de investiţii pentru firmele din România.

• Infiinţarea unei bănci de investiţii cu capital românesc pentru susţinerea investiţiilor în industria românească.

• Reeşalonarea unor debite faţă de stat în funcţie de urgenţa, prioritatea şi vechimea acestor debite.

• Diminuarea contribuţiilor, taxelor şi impozitelor pe salarii.

• Plata impozitului pe profit anual.

• Eliminarea nenumăratelor taxe şi impozite neevidenţiate în Codul Fiscal (parafiscalitatea).

• Îmbunătăţirea legii contractelor. Preluarea modelului altor ţări din U.E. prin care se stabilesc termene, 25-30 de zile pentru plata facturilor între furnizori şi client.

• După modelul francez, noul Guvern al României să propună de urgenţă Parlamentului, un Proiect de Lege a modernizării economiei, care vizează printre altele reducerea preţurilor practicate de marile lanţuri de magazine, precum şi măsuri de îmbunătăţire a accesului IMM-urilor la credite bancare.

• Sprijin instituţional pentru promovarea produselor româneşti la export pe alte pieţe decât UE.