Obiectele de patrimoniu au fost repatriate din Marea Britanie, de la diverse case de licitaţie sau de la colecţionari privaţi, după ce fuseseră scoase ilegal din ţară de către traficanţi.


Procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummel, au vorbit într-o conferinţă de presă, alături de dr. Ernst Oberlander-Târnoveanu, managerul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), despre fenomenul prin care patrimoniul cultural românesc este scos ilegal din ţară şi despre „sindromul Indana Jones”, al căutătorilor de comori, care vin în România „înarmaţi” cu detectoare de metale pentru a descoperi artefacte de valoare.


FOTO: Monedele au fost recuperate în urma cooperării judiciare internaţionale cu autorităţile din Marea Britanie



Căutătorii de comori

„Vin oameni care au aflat că aici sunt comori, îşi constituie un echipaj dotat cu detectoare, cu tot ce trebuie, vin de la mari distanţe pentru a-şi exersa adrenalina în zone în care ei au aflat că s-au găsit tezaure ale statului dac. Şi este doar începutul”, a arătat procurorul general, subliniind că monitorizarea video şi elaborarea unui Cod al patrimoniului ar fi două dintre soluţiile prin care obiectele de patrimoniu să fie păstrate în ţară.

Ambasadorul Marii Britanii a confirmat, în limba română, că şi Regatul Unit se confruntă cu acest flagel: Cred că această conferinţă e dovada că criminalitatea e organizată pentru furtul acestor piese. Protejarea lor e prioritară în Marea Britanie, dar nu e simplu, pentru că site-urile nu sunt în oraşe, ci în munţi”.

Potrivit managerului MNIR, un procent cuprins între 10 şi 15 la sută din bunurile de patrimoniu trecute ilegal peste graniţe a fost recuperat. În perioada 1990-2000 din ţară au dispărut 100 de kilograme de monede de aur şi jumătate de tonă de monede de argint. Valoarea estimată luând în calcul numai preţul metalului preţios este de circa 40 de milioane de euro, însă valoarea lor numismatică depăşeşte cu mult această sumă. „O astfel de monedă poate valora între 50 şi 50.000 de euro”, a declarat managerul muzeului. Până în prezent 145 de monede de patrimoniu au fost recuperate cu sprijinul autorităţilor britanice.

Scut regal sculptat în fier

Managerul muzeului a prezentat ambasadorului Marii Britanii o parte din obiectele recuperate: „Din Statele Unite via Marea Britanie este un umbo (n.n. – partea centrală a unui scut) cu reprezentarea unui zimbru. Este o piesă excepţională. Pe mine aurul nu mă impresionează aşa de tare precum o sculptură în fier, pentru că aceasta a fost făcută prin baterea fierului încălzit. Nu poţi să presezi, ei nu aveau metode de presat. Artistul sau fierarul avea imaginea în minte şi lucra în negativ ca să iasă în pozitiv. Aşa ceva nu există în niciun muzeu din România. Ăsta a fost încălzit de zeci de mii de ori, pentru că baţi de 5-6 ori şi trebuie să îl încălzeşti din nou. E un scut regal”.



Brăţară dacică de 12 kg

„Am început recupererea brăţărilor dacice regale de aur, sunt piese excepţionale. Până în prezent am recuperat 13. Aceasta cântăreşte 12,6 kg. Cele mai multe vin din Statele Unite, Germania, Franţa şi Elveţia, iar câteva au trecut prin Marea Britanie. Acelea sunt monedele de tip Lysimachos bătute în secolul I î.Ch.de către oraşele Tomis, care astăzi este Constanţa, Callatis, care astăzi este Mangalia şi Histria, care astăzi nu mai există, pentru a finanţa războaiele lui Mitridates împotriva romanilor. Acestea au fost recuperate cu colaborarea unui dealer pocăit din Marea Britanie”, a arătat Ernest O. Târnoveanu, şeful MNIR.



Codul electoral roman

„Două plăci de bronz de câte 35 de kg fiecare. Este un cod juridic din Imperiul Roman, secolul al IIlea. Este vorba despre o aşa-numită constituţie municipală. În Imperiul Roman, fiecare minicipiu, fiecare colonie avea o constituţie, un set de legi copiate după cele de la Roma, dar adaptate condiţiilor locale. Pe o tablă s-au păstrat prevederile legate de candidatură, care erau obligaţiile candidatului, cum se desfăşurau alegerile şi care erau pedepsele în cazul fraudări votului. Pe cealaltă se arată cum se aleg membrii pentru ambasade”, a mai explicat managerul Muzeului de Istorie



 

Te-ar putea interesa și: