Foraje gaziere unilaterale, discurs marțial, desfășurare de nave militare: demonstrațiile de forță ale Turciei în estul Mediteranei sunt înrădăcinate într-o strategie denumită „patria albastră” care vizează stabilirea suveranității sale asupra zonelor disputate.
Temându-se de a fi exclusă de la împărțirea imenselor rezerve de gaze naturale din regiune, Ankara a trimis nave de război, la 10 august, într-o zonă revendicată de Grecia, provocând escaladarea tensiunilor cu Atena și îngrijorarea Europei.
Un semn că această criză nu s-a încheiat, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, electrizat de descoperirea unui mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, a anunțat, vineri, că țara sa va accelera prospecțiunile gaziere în estul Mediteranei.
Nu este „ numai o luptă pentru drepturile noastre, ci și o luptă pentru viitorul nostru”, a rezumat Erdogan. „Apărarea „ patriei noastre albastre ”este la fel de importantă ca cea a teritoriului nostru”, a adăugat el.
Teoretizată de contraamiralul Cem Gürdeniz, „patria albastră” este o doctrină care încurajează Ankara să-și impună suveranitatea pe o suprafață de 462.000 km2 în Marea Neagră, Egeea și Mediterana.
Această doctrină este considerată necesară pentru „prosperitatea, securitatea și, chiar și fericirea” Turciei, a explicat contraamiralul turc.
Dacă Gürdeniz a creat expresia „patrie albastră” în 2006, Recep Tayyip Erdogan a folosit-o doar câteva luni, într-un context de exacerbare a sentimentelor naționaliste, după tentativa de lovitură de stat din Turcia, în 2016.
Respingând orice acuzație de expansionism, Turcia susține că nu cere decât ceea ce i se cuvine de drept, în fața revendicărilor maritime ale Greciei și Ciprului pe care le consideră excesive.
Ankara respinge în special orice pretenție a insulelor grecești situate în largul coastei turcești pentru o zonă economică exclusivă, considerând că aceasta ar însemna „a face prizonieră Turcia în interiorul apelor sale”.
Mica insulă greacă Kastellorizo, situată la doi kilometri de Antalya (sud), cristalizează furia turcească.
Potrivit Atenei, apele din jurul acestei insule sunt sub suveranitate greacă, ceea ce ar priva Ankara de zeci de mii de km2 de mare bogată în zîcîminte cu gaze.
„Este de râs”, a comentat contraamiralul Gürdeniz. Tocmai spre sudul acestui teritoriu Turcia și-a desfășurat navele militare la 10 august.
Descoperirea unor mari câmpuri de gaze în ultimii ani nu a făcut decât să agraveze o veche dispută care înveninează relațiile dintre Ankara și vecinii săi greci și ciprioti.
„Aceasta este o problemă pe care majoritatea guvernelor din regiune au ignorat-o în mod deliberat, pentru că este prea dificil de rezolvat”, a spus Muzaffer Senel, profesor de relații internaționale la Universitatea Sehir din Istanbul.
Insulele grecești din largul coastelor turceșlti și rivalitatea dintre Atena și Ankara „fac situația estrem de complex”, estimează Felicity G. Attard, specialist în drept maritime international la Universitatea din Malta.
De asemenea, împărțirea Ciprului complică ecuația: în nord, există o Republică turcofonă, nerecunoscută de comunitatea internațională, care pretinde o zonă economică exclusivă admisă doar de Ankara.
Dar pentru Muzaffer Senel, `Turcia este conștientă de faptul că revendicările sale maritime sunt inacceptabile pentru Grecia. Și dacă Erdogan își apără public «patria albastră», este pentru „a-și anunța poziția de start înainte de negocieri”.
„Patria albastră” este un obiectiv realist, notează un diplomat occidental, judecând că Ankara „ridică miza înainte de negocieri”.
Pentru experți, acțiunile de forță ale Turciei reflectă și izolarea acesteia în estul Mediteranei, unde este în relații proaste cu aproape toți vecinii.
Pentru a da greutate revendicărilor sale, Ankara a semnat, în noiembrie 2019, un acord de delimitare maritimă cu guvernul oficial libian în schimbul unui ajutor militar, generând furie la Atena.
Ankara investește de asemenea foarte mult în marina militară și urmează să pună în funcțiune primul său portelicopter, până la sfârșitul anului.
„Situația este volatilă și orice eroare poate avea consecințe grave”, notează diplomatul occidental.
Erdogan „este pragmatic și știe că prelungirea tensiunilor ar fi neproductivă”, a adăugat el, citând amenințarea sancțiunilor economice.
Dar, potrivit contraamiralului Gürdeniz, Ankara își va apăra revendicările maritime cu orice preț. „Chiar dacă sunt impuse Turciei sancțiuni sau un embargo, aceasta nu va renunța”.
Foto: Facebook