Temându-se de a fi exclusă de la împărțirea imenselor rezerve de gaze naturale din regiune, Ankara a trimis nave de război, la 10 august, într-o zonă revendicată de Grecia, provocând escaladarea tensiunilor cu Atena și îngrijorarea Europei.

Un semn că această criză nu s-a încheiat, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, electrizat de descoperirea unui mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, a anunțat, vineri, că țara sa va accelera prospecțiunile gaziere în estul Mediteranei.

Nu este „ numai o luptă pentru drepturile noastre, ci și o luptă pentru viitorul nostru”, a rezumat  Erdogan. „Apărarea „ patriei noastre albastre ”este la fel de importantă ca cea a teritoriului nostru”, a adăugat el.

Teoretizată de contraamiralul Cem Gürdeniz, „patria albastră” este o doctrină care încurajează Ankara să-și impună suveranitatea pe o suprafață de 462.000 km2 în Marea Neagră, Egeea și Mediterana.

Această doctrină este considerată necesară pentru „prosperitatea, securitatea și, chiar și fericirea” Turciei, a explicat contraamiralul turc.

Dacă Gürdeniz a creat expresia „patrie albastră” în 2006, Recep Tayyip Erdogan a folosit-o doar câteva luni, într-un context de exacerbare a sentimentelor naționaliste, după tentativa de lovitură de stat din Turcia, în 2016.

Respingând orice acuzație de expansionism, Turcia susține că nu cere decât ceea ce i se cuvine de drept,  în fața revendicărilor maritime ale Greciei și Ciprului pe care le consideră excesive.

Ankara respinge în special orice pretenție a insulelor grecești situate în largul coastei turcești pentru o zonă economică exclusivă, considerând că aceasta ar însemna „a face prizonieră Turcia în interiorul apelor sale”.

Mica insulă greacă Kastellorizo, situată la doi kilometri de Antalya (sud), cristalizează furia turcească.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE