Temându-se de a fi exclusă de la împărțirea imenselor rezerve de gaze naturale din regiune, Ankara a trimis nave de război, la 10 august, într-o zonă revendicată de Grecia, provocând escaladarea tensiunilor cu Atena și îngrijorarea Europei.
Un semn că această criză nu s-a încheiat, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, electrizat de descoperirea unui mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, a anunțat, vineri, că țara sa va accelera prospecțiunile gaziere în estul Mediteranei.
Nu este „ numai o luptă pentru drepturile noastre, ci și o luptă pentru viitorul nostru”, a rezumat Erdogan. „Apărarea „ patriei noastre albastre ”este la fel de importantă ca cea a teritoriului nostru”, a adăugat el.
Teoretizată de contraamiralul Cem Gürdeniz, „patria albastră” este o doctrină care încurajează Ankara să-și impună suveranitatea pe o suprafață de 462.000 km2 în Marea Neagră, Egeea și Mediterana.
Această doctrină este considerată necesară pentru „prosperitatea, securitatea și, chiar și fericirea” Turciei, a explicat contraamiralul turc.
Dacă Gürdeniz a creat expresia „patrie albastră” în 2006, Recep Tayyip Erdogan a folosit-o doar câteva luni, într-un context de exacerbare a sentimentelor naționaliste, după tentativa de lovitură de stat din Turcia, în 2016.
Respingând orice acuzație de expansionism, Turcia susține că nu cere decât ceea ce i se cuvine de drept, în fața revendicărilor maritime ale Greciei și Ciprului pe care le consideră excesive.
Ankara respinge în special orice pretenție a insulelor grecești situate în largul coastei turcești pentru o zonă economică exclusivă, considerând că aceasta ar însemna „a face prizonieră Turcia în interiorul apelor sale”.
Mica insulă greacă Kastellorizo, situată la doi kilometri de Antalya (sud), cristalizează furia turcească.
