Se ajunge destul de greu acolo, cu mașina sau pe jos și doar dacă ești dispus să ai parte de aventura vieții tale. O potecă presărată cu pericole, pe care o poți urma cu ochii închiși, după miros. În zare se vede un fel de Everest construit din gunoi. Miasmele te avertizează de la primul pas către direcția gropii de gunoi Pata Rât că la destinație te așteaptă boala, sărăcia cruntăși chiar moartea însăși. E un amestec de mirosuri pestilențiale pentru un străin al zonei, ceva ce greu poate fi descris, dar sigur o veritabilă fabrică de microbi pentru locuitorii din zonă. Jurnaliștii Evenimentului Zilei însoțiți de talentatul fotoreporter clujean Andrei Gubașau mers pe acest traseu și au ajuns în locul groazei: un munte de gunoaie neîngrădit, dar strașnic păzit de o armată de maidanezi cu colții rânjiți de foame

Nu știe nimeni de unde vine numele Pata Rât, nu apare pe nici o hartă, dar el înseamnă locul unde se află groapa de gunoi de la periferia unuia dintre cele mai bogate orașe din România, Cluj-Napoca. Aici, autoritățile i-au împins pe cei săraci. În unul dintre cele mai mari ghetouri din țara noastră, unde peste 70% din populație e de etnie romă, își duc traiul zilnic aproape 2.000 de suflete, dintre care sute de copii.

 Viețuiesc între un morman de gunoaie și cenușa toxică

Când vorbim despre Cluj ca fiind un model de civilizație, cultură și prosperitate, nu ar trebui să uităm un lucru. Înainte de a fi TIFF, Untold sau Electric Castle, Clujul a fost cunoscut prin Pata Rât. Ea se găsește pe dealurile de lângă al cincilea oraș ca mărime din România, iar movila atinge în anumite locuri înălțimea unei clădiri de șase etaje. Locul emană un miros nociv și substanțe despre care organizațiile de protecție a mediului susțin că sunt otrăvitoare pentru sol și pentru om. Totodată, cei aproape 200 de copii care locuiesc în zonă se joacă printre deșeuri, acolo unde zecile de familii și-au improvizat locuințe din resturi, după ce au fost evacuate din tabere asemănătoare.

Cartier clădit chiar printre gunoaie, din gunoaie!

Oamenii ne-au arătat cum e să trăiești în groapa de gunoi a unuia dintre cele mai bogate orașe din România. Aici viața se scurge în ritmul în care sosesc mașinile de gunoi. Mirosul usturător i-a făcut să nu mai vadă mizeria. Acolo mănâncă, acolo dorm, acolo își întemeiază o familie, acolo își cresc copiii. Într-o groapă imensă de gunoi, oamenii caută fiare sau peturi, singurele lucruri care le mai aduc bani pentru hrana cea de toate zilele. Dacă nu găsesc nimic de vândut, resturile putrezite din sacii menajeri devin alimentele cu care se hrănesc.

„Mai mare sărăcie nu-ți trebuie”

Gabriel L. are 60 de ani, iar jumătate din viață a trăit printre gunoaie. Din momentul în care a ajuns în acest loc mizerabil, bărbatul a uitat ce înseamnă aglomerația de la oraș. A uitat cum e să trăiești presat de timp. În groapă, secundele sunt ore, iar orele sunt zile. „Mai mare sărăcie nu-ți trebuie! Eu îs din Așchileu Mare, acolo am lucrat. Nu-s prea sănătos. Am zece copii, toți îs prin Gherla, la școala ajutătoare. Unii-s căsătoriți. Femeia mea e moartă de opt ani. I-o plăcut să bea și așa o fost. O rămas fata de doi ani și șase luni. O rămas și io sângur am crescut-o. Am luat alocația de pe copii. Acum, mai fac și io ce pot. Mă mai ajută copilu de jos cu ce poate, că am un fecior carei însurat jos (în oraș n.r.). Are și el patru copii mici. Mă mai duc cu căruța, mai strâng flacoane de bere. Vine iarna, înghețăm de frig aici. Prin septembrie mă apuc să strâng lemne să am pe toată iarna. E greu, foarte greu. Mi-e milă de copilașul ăsta. Dacă ar da Dumnezeu să fiu bine, măcar să învețe carte. Măcar ei să nu ajungă așa. Să învețe școală, să iasă măcar ei din sărăcia asta”, ne-a povestit bărbatul, cu lacrimi în ochi.

La Pata Rât am cunoscut-o și pe Maria, o tânără de 20 de ani, care a ajuns în groapă după ce a aflat că urmează să fie mamă, împinsă chiar de bărbatul căruia urma să îi dăruiască primul copil. În urmă cu un an, fata a aflat că este însăr cinată. Această veste ar trebui să reprezinte un motiv de bucurie pentru majoritatea femeilor. Pentru Maria, însă, nu a fost așa. Când a aflat că va avea un copil, bărbatul a părăsit-o. „S-a dus. M-a lăsat cu tot cu copil aici, în groapa de gunoi”. De doi ani, tânăra trăiește un calvar, însă nu singură, ci alături de Ștefan, micuțul ei, unica speranță de care se agață.

A născut chiar în acel infern

Maria l-a născut pe Ștefan în baraca sa, printre gunoaie. De multe ori se trezește noaptea plângând pentru viața mizerabilă pe care o duce. Puiul ei este, însă, acolo să o încălzească cu un zâmbet. Lipsită de grija și susținerea unei mame, Maria a găsit aici ceea ce nu a avut acasă, o familie. Aici a cunoscut-o pe Ioana, o femeie în vârstă de 56 de ani, văduvă și fără copii. A ajuns și ea printre gunoaie după ce bărbatul i-a murit într-un accident pe șantier. Acum, tânăra și bătrâna se ajută reciproc.

„La București e la fel?”, întreabă. Iar nouă ni se pune un nod în gât și plecăm îngânând un răspuns care nu iese nicicum.

În secolul XXI, fără apă și curent

Trăim într-un secol în care totul a evoluat, dar în lumea mizeră în care trăiesc puțin peste 2.000 de suflete, totul pare să fi stat în loc. O tabără medievală, fără curent, fără gaz sau apă potabilă.

Pentru a se încălzi iarna, oamenii fac focul în mijlocul caselor, în containere de metal, pentru că altfel ar îngheța de frig. Este singura lor sursă de căldură. „Suntem considerați mai prejos pentru că suntem țigani, de aia suntem trimiși să ne purtăm crucea în cele mai mizere condiții. Uitați-vă la copiii noștri! Îngheață de frig iarna. Suntem vai de noi”, și-a strigat durerea o localnică. Pe copii îi îmbracă cu haine pe care le găsesc aruncate prin gunoi, căci banii nu le ajung să cumpere, mai ales că aproape toți trăiesc din ajutoarele pentru copii sau alocații. Unii mai vând și materiale reciclabile.

 

„Sărăcie ca în Africa!”

Despre Pata de pe obrazul Clujului s-a scris mult, s-au făcut filme și reportaje, a ajuns să fie cunoscută chiar și peste hotare, prin reportajele de la BBC sau France Presse, însă aceasta e tot acolo. Groapa de gunoi de la marginea orașului Cluj-Napoca este ca o bombă cu ceas, al cărei efect se vede din ce în ce mai mult odată cu trecerea timpului. Pentru majoritatea celor care locuiesc acolo, însă, această otravă ecologică, a devenit deja un mod de viață, cu toate că le pune în pericol viața. Agenția France Presse a publicat un reportaj despre groapa de gunoi din Cluj-Napoca, care a fost la rândul lui preluat de mai multe publicații de știri din Europa. „Muntele de gunoi de la groapa Pata Rât din vestul României a fost considerat o bombă cu ceas pentru mediu, dar pentru mulți localnici este o modalitate de a-și câștiga existența și nu vor să o vadă închisă”, au spus jurnaliștii străini. După publicarea articolului, au apărut o multitudine de comentarii ale cititorilor, profund marcați de imaginile pe care le-au văzut. Ba chiar situația de acolo a ajuns să fie comparată cu cea din Africa! „Credeam că așa sărăcie mai găsești doar în Africa”, a fost doar unul dintre comentariile des întâlnite.

 

Autoritățile pretind că ar vrea curățenie

În ultimii ani, Clujul a cunoscut o ascensiune fulminantă, au fost atrase sute de milioane de euro din fonduri europene. Cu toate astea, pentru una dintre problemele majore ale acestui oraș - bomba ecologică - reprezentată de această groapă de gunoi de la marginea orașului, care împrăștie cenușă toxică, nu s-a găsit încă soluția potrivită. De câțiva ani buni se tot plănuiește închiderea ei, dar atât.

Potrivit Consiliului Județean Cluj, un proiect de consoliare a corpului depozitului neconform de deșeuri de la Pata Rât este în desfășurare, iar până în anul 2020, se estimează că groapa va fi închisă. „Depozitul neconform de la Pata-Rât este vechea rampă de deșeuri municipale deschisă acum 70 de ani de către Statul român. Prin negocierile de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat că va construi opt Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor, închizând astfel rampele vechi, publice sau private. Astfel, Pata-Rât a fost transferat către Consiliului Județean pentru închidere și ecologizare pe fonduri europene. Valoarea totală a lucrărilor aferente construirii noului centru ecologic și a închiderii tuturor vechilor rampe este de 231 milioane euro, în cea mai mare parte fiind folosite fonduri europene”, precizează Consiliul Județean într-un comunicat de presă.

 Întrebarea care stă pe buzele multora este „Ce se va întâmpla cu romii de la Pata Rât?”. Închiderea gropii de gunoi va însemna pentru armata de amărâți de acolo o mare tragedie, în condițiile în care singura sursă de venit a acestora este colectarea deșeurilor. Localnicii spun că, în lipsa acestei activități, nu vor mai avea din ce să trăiască. Pentru asta, administrația locală nu a găsit nicio soluție.

 

Incendii repetate care emană moarte

O anchetă realizată anul trecut de jurnaliștii EVZ a scos la iveală faptul că, autoritățile județene încearcă să ascundă adevărul incendiilor care se tot repetă la groapa administrată de Primăria Cluj Napoca, amenințând viețile celor din zonă, prin fumul toxic pe care îl emană. Totodată, a ieșit la suprafață faptul că, aceste incendii sunt puse acolo intenționat. Unul dintre locuitorii coloniei de romi de la Pata Rât a declarat atunci că, în fiecare zi, angajații RADP, aprind focul, mai ales dimineața pentru a se încălzi. „Acum, focul e mic! Stați să vedeți când bagă pe foc ca lumea, iar flăcările sunt de trei metri. De acolo se aprinde gunoiul tot mereu. Îi de ajuns o scânteie sau un cărbune purtat de vânt și se aprinde din nou rampa”, a spus o femeie care trăiește acolo.

 Primarul orașului Cluj-Napoca este de părere că, ceea ce se întâmplă la periferia orașului, este un rău minor, care va fi rezolvat cândva. „Acesta este răul cel mai mic. Între a avea gunoaiele în stradă, pentru că nimeni nu ia 400 de tone de gunoi pe zi și să le ducă în altă parte. Între a le lăsa în stradă și a avea legal o rampă (n.r groapă de gunoi) temporară, este evident că am optat pentru ultima soluție. Se va termina odată și centrul acela care este în construcție și atunci vom avea situația cu totul alta. Până atunci fac tot ceea ce este posibil pentru a vă lua gunoiul de acasă, ca să nu se îmbolnăvească oamenii”, a declarat anul trecut primarul orașului, Emil Boc