Fondurile din contribuţia de 5,5% la Sănătate a două milioane de pensionari vor fi folosite mai ales la compensate. Cei cu pensii mici plătesc doar 10% la listele A şi B.

Peste două milioane de români vor plăti contribuţie de 5,5% la Sănătate începând cu 1 ianuarie 2011. Este vorba despre 2.055.545 de pensionari cu venituri peste 740 lei şi de 12.219 de revoluţionari (fac excepţie cei răniţi la Revoluţie). În cazul pensionarilor cu peste 1.000 de lei, contribuţiile se calculează pentru întregul venit, nu doar pentru suma ce depăşeşte 1.000 de lei, cum se întâmpla până acum.

Pe de altă parte, pensionarii care câştigă sub 700 de lei primesc în continuare compensare de 90% pentru medicamentele aflate pe listele A şi B. "Adică, ce, restul românilor plătesc aproape integral sau 50%, ei plătesc doar 10%", explică specialişti în asigurări de sănătate.

1,4 miliarde de lei în plus la fondul Sănătăţii

Conform estimărilor, la Fondul de Asigurări de Sănătate se vor colecta de la cei peste două milioane de pensionari şi revoluţionari în jur de 1,4 miliarde de lei, sumă care va fi utilizată pentru plata medicamentelor compensate (1 miliard de lei) şi restul pentru spitale.

După aplicarea ordonaţei de urgenţă iniţiată de Ministerul Sănătaţii, numărul celor care contribuie la asigurările de sănătate va ajunge la peste 8 milioane de persoane.

Tot de la 1 ianuarie 2011 va exista un număr total de 8,6 milioane de persoane exceptate de la plată. "Am ajuns ca, la nivelul anului 2010, numărul total al persoanelor scutite de plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate să fie 10.732.616, din 21.500.000 de persoane, cât numără populaţia României în prezent. Ajunsesem să avem doar 6.729.264 plătitori de asigurări, din care aproximativ 5.000.000 de salariaţi", a declarat ministrul sănătăţii, Cseke Attila, care susţine că a fost una dintre cele mai grele decizii pe care le-a luat.

Se păstrează facilităţi pentru un milion de coasiguraţi

La un moment dat, a existat chiar ideea să nu mai beneficieze de acest drept cei aproape 1 milion de români coasiguraţi (rude de gradul 1 ale persoanelor ce plătesc asigurări). "Această prevedere a fost luată în discuţie, însă nu e luată în calcul în varianta finală a legii, adoptată de guvern", a explicat Oana Grigore, de la biroul de presă al Ministerului Sănătăţii.

Pe fondul reducerii, din 2008, a nivelului contribuţiilor la Sănătate, de la peste 6% la 5,5% pentru angajaţi şi 5,2% pentru angajatori, veniturile Fondului asigurărilor de sănătate au scăzut constant în ultimii ani, de la 15,7 miliarde lei în 2008 la 14,6 miliarde lei în 2009 şi la 12,6 miliarde lei în octombrie 2010, a mai spus ministrul sănătăţii. Cei peste un miliard de lei care vor fi colectaţi în plus la bugetul Sănătaţii acoperă în mică măsură nevoile.

"Estimez că suma de un miliard de lei acoperă aproximativ un trimestru consumul de medicamente compensate", spune Robert Popescu, preşedinte al Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România.

După ce în Sănătate s-au plătit în luna septembrie datorii de două miliarde de lei către furnizori la presiunea Fondului Monedar Internaţional, acum s-au acumulat altele. În plus, termenele la care se fac plăţile sunt mari, iar de anul viitor se anunţă extinderea lor, se plâng furnizorii de medicamente.

"Acum, termenul de plată la medicamentele compensate este de 90 de zile la programele naţionale şi 180 la celelalte. Din cauza modului de raportare se ajunge de fapt la o dublare a termenelor de plată. De anul viitor, termenele la medicamentele din programele naţionale va creşte la 180 de zile şi va fi de 210 zile la celelalte", mai spune Robert Popescu. "Estimez că suma de un miliard de lei acoperă aproximativ un trimestru consumul de medicamente compensate în România." ROBERT POPESCU, preşedinte al Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România

EXCEPŢII

Ce categorii sunt scutite de contribuţie

Următoarele categorii vor beneficia de asigurare, fără a plăti contribuţia (Legea 95/2006):

• toţi copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 ani până la 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, studenţii, dacă nu realizează venituri din muncă;
• tinerii până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri;
• soţul, soţia şi părinţii fără venituri, aflaţi în întreţinerea unui asigurat; - persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale dacă nu realizează alte venituri;
• persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie, cu excepţia celor obţinute în baza OUG 102/1999 privind protecţia persoanelor cu handicap;
• bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, dacă nu realizează venituri;
• femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au niciun venit sau au venituri sub salariul minim brut.
• studenţii care muncesc sau persoanele cu handicap care au un loc de muncă trebuie şi ei să achite contribuţii la fondul de sănătate.