Peste jumătate din persoanele fără loc de muncă de la sat sunt femei. Dacă ar fi valorifi cate, abilitățile lor „la cratiță” le-ar putea aduce venituri consistente.

Locurile de muncă sunt un lucru rar și la oraș, darămite la țară. Cele mai reduse șanse de angajare le au femeile din rural, cu atât mai mult cu cât ele trebuie să se lupte și cu mentalitățile conform cărora locul lor este la cratiță și la îngrijit pruncii. Un sondaj de opinie realizat în 2009 de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării arăta că 85% din români cred că rolul femeii e acela de a se îngriji de casă și de familie, pe când bărbatul trebuie să aducă bani.

Învățate să facă zacuscă profesionist

Este locul femeii la cratiță? De ce nu, dacă din acea cratiță se pot scoate bani frumoși? O oportunitate în acest sens a fost lansată, ieri, de Asociația React, prin intermediul unui proiect finanțat din bani europeni, care își propune să sprijine femeile din mediul rural interesate să-și transforme priceperea pentru gătit într-o sursă de venit constant sau chiar într- o afacere profitabilă. Proiectul de ocupare și antreprenoriat rural - Anotimpuri la borcan - vizează femeile din Regiunea Sud-Muntenia, Centru și București- Ilfov. Condițiile de înscriere sunt simple: opt clase absolvite, domiciliul la țară și să nu fie angajate.

Femeile vor fi calificate, gratuit, timp de trei luni, ca lucrătoare în fabricarea conservelor de legume și fructe. Vor învăța să facă asta în bucătării comunitare acreditate, astfel încât să poată și vinde ceea ce produc. „În România, ca și în restul Europei, sunt din ce în ce mai căutate produsele sănătoase, realizate după rețete speciale”, a spus dr. Anca Ștefan, președinta Asociației React.

„La țară, oamenii sunt mai sceptici”

Costina Ioniță, 25 de ani, e una dintre femeile înscrise la cursuri. Timp de doi ani, a lucrat ca învățător-suplinitor la școala din satul Dumitrana, Ilfov. „Au venit să ne prezinte proiectul cu oameni de la primărie. La țară, oamenii sunt mai sceptici, se tem să furnizeze informații personale, ca să nu fie înșelați”, povestește tânăra.Costina mai spune că a dus muncă de convingere pe lângă mamele copiilor de la clasă. 28 de femei au acceptat să se înscrie la cursuri, având toate șansele ca în comuna lor să se construiască o bucătărie autorizată.

„Localnicii au sere, au grădini de legume. Ar putea valorifica produsele dacă cineva le va arăta cum”, mai spune tânăra. Marea problemă a femeilor din rural e aceea că pe multe dintre ele nu le lasă soțul să lucreze. „Sunt geloși, deși la aceste cursuri nu vin decât femeile. Mentalitateaar trebui schimbată”, conchide Costina. Valoarea totală a proiectului e de peste două milioane de euro.

Mamele copiilor cu dizabilități, recalificate

Un alt proiect care se adresează femeilor de la țară este cel derulat de Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, numit Pro Fam. În cadrul acestuia, timp de aproape doi ani, 950 de mame de copii cu dizabilități vor fi susținute pentru a obține acele calificări profesionale care sunt cerute pe piața muncii, iar o parte dintre ele vor fi ajutate să devină femei de afaceri.

Proiectul se adresează mamelor din regiunea București-Ilfov, Regiunea Sud-Est și Centru și are o valoare de peste șase milioane de lei, finanțat parțial din fonduri europene.