Pasionaţii de cai-putere cu telecomandă

Pasionaţii de cai-putere cu telecomandă

Bărbaţi, între 25 şi 30 de ani, cu cariere de succes, plimbă în Pipera maşinuţe de peste 2.000 de euro, pentru emoţii mai tari ca la Bacalaureat.

Un vâjâit ca la Formula 1 alungă liniştea câmpului. Micile gângănii cu motor îşi fac drum grăbite printre tuburile de cauciuc. Prima maşinuţă, mai înaltă, se împotmoleşte în buruieni împiedicând-o pe cea din urma sa să treacă. „Vlaaad, te rooog“, strigă din turnul de observaţie Cristi. Şi Vlad aleargă, sare peste mărăcini, ajunge la micul bolid şi îl redă circuitului. Huruitul continuă asurzitor, cursa e-n toi, maşinuţele se mişcă haotic, atingând şi 80-110 km/h. Viteza prea mare sau o mică greşeală a mânuitorului telecomenzii răstoarnă automobilul, roţile se învârt nervoase, dar fără ca să-l ajute cineva, se chinuieşte neputincios, pe marginea pistei. Doi copii ţopăie fericiţi că au ajuns la pistă. „Hai, tati, hai!“. Tati se interesează dacă băieţii de la Multirace au vreo carcasă, deoarece cea veche se ţine în benzi de scoci. Copiii nu mai au răbdare. „Vezi ce bujie mică?“, îi ademeneşte Vlad, ţinând piesa între două degete. Dacă îi pui să zică de ce le place atât de mult, puştii explică: „Din două motive. Unu: pentru că au viteză mare. Şi doi: pentru că au viteză mare“. Microbul i-a prins imediat şi, din spatele telecomenzii, nimeni nu-i opreşte să fie mici Schumacheri. Microbul vine din Germania

„Copiii“ care se adună în fiecare săptămână la pista din Pipera-Tunari au peste 25 de ani. Pe cât posibil, e bine să nu pomeneşti în preajma lor prea des cuvântul „maşinuţă“. Micii bolizi mânuiţi din telecomandă sunt de fapt automodele, iar ceea ce ar părea un hobby trăsnit al puştilor mai în vârstă e un sport practicat cu regularitate în alte ţări. Vlad Mănescu, V.P, şi Iulian Reinhart sunt trei prieteni care au înfiinţat, anul trecut, prima pistă permanentă din ţară. Firma - Multirace - au pus-o însă pe picioare în 2006, când Iulian a adus din Germania microbul şi primul automodel.

„Celelalte piste din ţară nu sunt deschise decât la competiţii. Oricum, la noi în ţară sunt doar câteva sute de persoane care îl practică. Pentru noi e treabă serioasă, e cel mai ieftin sport cu motor“, explică Vlad Mănescu, într-o pauză de huruit.

Pe lângă pista pe care au făcut-o pe pământul lui Piticu’, băieţii importă, la cerere, automodele şi piese de schimb din Germania şi asigură service. „Nu poţi să le dai oamenilor modelul dacă nu le şi explici ce presupune, cum să o repare“, expune Piticu’ conceptul afacerii.

Adrenalină şi picioare moi Chiar dacă sportul e la început la noi, Federaţia Română de Modelism organizează anual un campionat. Vlad Mănescu a câştigat premiul trei chiar la prima cursă. „Nu e vorba doar de premii, adrenalina din concurs nu se compară cu nimic. Ţi se înmoaie picioarele, m-am simţit ca atunci când am dat Bacul la română“, îşi descrie trăirile Vlad.

La concurenţă cu ciobanii

Ar dori, totuşi, să fie mai puţin desconsideraţi: „Când am fost pentru aprobare la primărie, ne-au luat în râs, ne-au zis că mai bine am vinde pământul“, îşi aminteşte Piticu’. Dacă problemele cu motoarele şi autorizaţiile s-au rezolvat, mai rămâne să se înţeleagă şi cu ciobanul care mai închide oile pe pistă, din când în când.

Vlad Mănescu, asociat Multirace : "Maşinuţele astea sunt cel mai bun mod de relaxare. Nu vezi că pe străzi ţi-e frică să mai mergi cu maşina adevărată?" PE BATERII SAU PE BENZINĂ

Un hobby de mii de euro Chiar dacă maşinuţele nu sunt mai înalte de 30 de centimetri, hobby-ul e destul de costisitor. „La început bagi în maşină vreo 2.000 de euro, iar pentru întreţinere scoţi din buzunar 200-250 pe lună“, spune doctorul psihiatru Alexandru Popiel, meşterind la un automodel. Cristi e director de vânzări şi l-a prins microbul după ce un prieten a venit din străinătate cu „o chestie care făcea gălăgie, scotea fum şi făcea tot felul de giumbuşlucuri“. De atunci nici nu mai calculează cât cheltuieşte într-o lună pentru pasiunea lui. O maşină cu adevărat performantă ajunge până la 2.000 de euro, iar cea mai ieftină, în jur de 300 de euro.

„Totuşi, ca să ai performanţă, îţi mai pui ceva piese pe ea. Gândeşte-te la o maşină mare. La fel sunt şi astea, dar uneori transmisiile sunt mai performante. Motorul are cam 100 de grame şi câţiva cai-putere, şi este cât o rândunică“, explică Vlad. Ca să arate mai bine ce-i aduce la fiecare sfârşit de săptămână pe pista din Pipera, băieţii spun că e cel mai bun mod de relaxare. „Nu vezi că pe străzi ţi-e frică să mai mergi cu maşina?“.

Maşinuţele sunt de două feluri: on road şi off road. Funcţionează pe bază de acumulatori sau cu nitrometan şi benzină. Concursurile adevărate se organizează în funcţie de aceste categorii, motoarele trebuie să aibă aceeaşi putere. Multirace are o cifră de afaceri de 10.000 de euro după primul an, în timp ce în străinătate automodelismul este un business de sute de mii de euro. Există chiar reviste de specialitate şi mii de adepţi. În România, nici concursurile nu sunt la nivel profesionist pentru că nu au toţi concurenţii automodelele dotate la fel.

Ne puteți urmări și pe Google News