International
Parlamentul European va da în judecată Consiliul UE pentru decizia eliminării sale din procesul de negociere a reformei Schengen
Decizia Consiliului JAI de a schimba baza legală a noului mecanism de evaluare Schengen, eliminând astfel Parlamentul European din procesul decizional, ''dovedeşte o lipsă gravă de respect faţă de acesta ca instituţie centrală a UE. În aceste condiţii Parlamentul European se vede nevoit să dea în judecată Consiliul la Curtea Europeană de Justiţie", a anunţat aseară eurodeputatul Ioan Enciu (S&D).
UPDATE Într-o reacţie comună alături de liderul S&D, Hannes Swoboda, şi de vicepreşedinta S&D Sylvie Guillaume, Ioan Enciu a subliniat că "nu putem permite ca spaţiul Schengen să fie subjugat intereselor egoiste şi arbitrare ale statelor membre, întrucât acesta reprezintă o realizare fundamentală şi nenegociabilă a întregii Uniunii în ansamblul său". El a adăugat, de asemenea, că Parlamentul European va invita reprezentanţii Consiliului UE să ia parte la o dezbatere săptămâna viitoare, la Strasbourg, pentru a da explicaţii în legătură cu această decizie, văzută de întreg Parlamentul European ca un afront direct la adresa sa. Guvernele naţionale se îndreaptă spre un conflict cu parlamentarii europeni privind supravegherea spaţiului Schengen de circulaţie fără control la frontiere. Guvernele doresc să excludă parlamentarii de la procesul decizional privind un nou mecanism de evaluare pentru spaţiul Schengen - un demers care ar putea declanşa probleme juridice atât din partea Comisiei Europene cât şi a Parlamentului European, scria joi European Voice. Potrivit unui oficial al UE de la Bruxelles, ar fi "cel mai mare conflict dintre Parlament şi Consiliu de la Tratatul de la Lisabona încoace".
Europarlamentarul portughez de centru-dreapta, Carlos Coelho, este raportorul PE privind propunerea de mecanism de evaluare care va examina modul în care statele membre pun în aplicare normele Schengen. Coelho a declarat că Parlamentul va iniţia o acţiune în justiţie împotriva Consiliului dacă acesta îşi va continua planul, potrivit Agerpres.
România este singurul dintre cele 27 de state membre care s-au opus demersului, dar diplomaţii sunt încrezători că atunci când miniştrii de interne se reunesc joi, la Luxemburg, România se va abţine de la vot, mai degrabă decât să voteze împotrivă, fapt care nu va ameninţa unanimitatea necesară pentru a schimba baza juridică a noului mecanism de evaluare şi a elimina astfel necesitatea de a obţine aprobarea PE a proiectului de regulament. Mecanismul a fost propus de Comisie în cadrul unui proiect de regulament, în septembrie trecut.
Ne puteți urmări și pe Google News
"Rezerva României se bazează pe convingerea că, în iunie 2011, Consiliul [de Miniştri] a cerut o reformă a gestionării Schengen", a afirmat un diplomat. "În lumina experienţei recente, România nu se simte prea comod cu o abordare exclusiv interguvernamentală în acest domeniu", a precizat acesta.
Aderarea României la Schengen a fost amânată din cauza opoziţiei Olandei. Bucureştiul speră să obţină unda verde pentru aderare după alegerile generale din Olanda, din septembrie. Unii diplomaţi sugerează că se exercită o "presiune masivă" asupra României pentru ca aceasta să nu blocheze schimbarea bazei juridice.
Într-o încercare de a face schimbarea temeiului juridic mai puţin provocatoare, statele membre au convenit să facă concesii atât PE, cât şi CE în dispoziţiile de fond ale regulamentului. Ele sunt pregătite să fie de acord ca parlamentarii europeni să fie "consultaţi", deşi pe bază de voluntariat, privind probleme Schengen şi ca responsabilitatea pentru evaluările individuale să fie împărţită cu Comisia. Miniştrii vor încerca totodată să reducă rolul Comisiei în deciderea măsurilor de urgenţă în cazurile în care un stat membru pierde controlul asupra unei frontiere externe a Schengen.
Miniştrii susţin că mai curând Consiliul de Miniştri - şi nu Comisia - trebuie să recomande, în ultimă instanţă, reintroducerea temporară a controalelor la frontieră în astfel de cazuri.
Recomandările noastre
