Combinate, grupurile politice de dreapta, socialiști și centriști își păstrează majoritatea în Parlamentul European, în ciuda unui avans al extremei drepte la alegerile de duminică, 9 iunie, potrivit proiecțiilor publicate de această instituție.
Cu 184 de locuri prevăzute pentru Partidul Popular European (PPE, dreapta), 139 pentru Socialiști și Democrați (S&D) și 80 pentru Renew Europe (centriști și liberali), aceste grupuri care formează în prezent "marea coaliție" în cadrul căreia se fac compromisurile în hemiciclul european ar cumula, conform acestor calcule, 403 locuri dintr-un total de 720. Această majoritate ar fi totuși mai mică decât cea a Parlamentului actual. Verzii ar scădea la 52 de locuri – comparativ cu peste 70 în prezent.
Avansul extremei drepte în Franța și Germania
PPE, partidul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar câștiga câteva locuri, în timp ce Socialiștii și Democrații ar fi într-un ușor declin, iar Renew Europe, care numără în rândurile sale partidul Renaissance al președintelui francez Emmanuel Macron, ar pierde aproximativ douăzeci de mandate, scrie france24.com.
Extrema dreaptă a înregistrat o creștere notabilă în Franța și în Germania.
În Franța, Rassemblement National condus de Jordan Bardella a dominat votul cu peste 31,5% din voturi, cu mult înaintea partidului Renaissance al președintelui Macron (15,2%), potrivit estimărilor institutelor de sondaje. RN ar câștiga astfel 31 din cei 81 de europarlamentari francezi.
În Germania, în ciuda ultimelor scandaluri care i-au afectat capul de listă, extrema dreaptă AfD este creditată cu locul al doilea cu 16-16,5% din voturi, în urma conservatorilor CDU-CSU (între 29,5 și 30%), dar cu mult înaintea partidelor din coaliția de guvernământ, social-democrații (14%) și Verzii (12%).
În Italia șefa guvernului, Giorgia Meloni, care a făcut din aceste alegeri un referendum asupra persoanei sale, pare să-şi fi câștigat pariul: partidul ei post-fascist Fratelli d'Italia ocupă primul loc, câștigând între 25 și 31% din voturi, conform diverselor sondaje la ieşirea de la urne.
Georgia Meloni. Credit foto; Dreamstime
În Austria FPÖ a ieșit învingător din scrutin (27%), iar olandezii, primii care au votat joi, au întărit în mod clar partidul de extremă dreaptă al lui Geert Wilders.
În Polonia partidul centrist pro-european al premierului Donald Tusk a trecut înaintea partidului populist naționalist Lege și Justiție (PiS), dar acesta din urmă păstrează un scor ridicat, iar extrema dreaptă eurosceptică Konfederacja va trimite nu mai puțin de șase europarlamentari la Strasbourg.
Divergențe la extrema dreaptă
Cu toate acestea, extrema dreaptă rămâne împărțită în Parlamentul European în două grupuri (ID și ECR) a căror apropiere rămâne foarte incertă din cauza divergențelor lor semnificative, în special în ce privește Rusia.
În hemiciclul european, aceste forțe de extremă dreaptă sunt împărțite în esență în două grupuri, care ar putea fi totuși reconfigurate în urma alegerilor.
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), care reunește în special partidul post-fascist Fratelli d'Italia al Giorgiei Meloni și PiS-ul polonez, ar câștiga 73 de locuri.
Identitate și democrație (ID), unde se află Rassemblement National din Franța (RN) și Liga din Italia au progresat de la 49 la 58 de locuri. ID a exclus recent din rândurile sale AfD-ul german, ale cărui câștiguri vor umfla rândurile neafiliaţilor. Printre cei neafiliați se numără și Fidesz-ul premierului naționalist ungar Viktor Orban. (Traducerea-rador)