Parlamentul, criticat de Comisia Europeană

Parlamentul, criticat de Comisia Europeană

Raportul prezentat astăzi la ora 14:00, la Bruxelles, a scos în evidenţă lipsa de voinţă politică din Parlamentul României în ceea ce priveşte aprobarea urmăriri penale în cazul a patru foşti miniştri parlamentari. De menţionat faptul că este pentru prima oară când Parlamentul devine ţinta criticilor Comisiei Europene, fiind amintit de şase ori în raport. Pe de altă parte, documentul notează şi elementele pozitive legate de activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Comisia Europeană (CE) constată în raportul de monitorizare privind Justiţia că România a înregistrat "progrese lente, dar constante" în efortul de reformare a sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei, rezultatele - deşi "modeste - sunt încurajatoare".

Conform documentului, executivul UE observă „o serie de măsuri importante“, menţionând demersurile Ministerului Public şi ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru anchetarea unor cazuri „la nivel înalt“, inclusiv foşti miniştri şi membri ai parlamentului. Totodată, documentul de evaluare al Comisiei notează înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), apreciind însă că activitatea acestei instituţii este prematur să fie evaluată.

Rezultatele concrete ale reformei justiţiei şi combaterii corupţiei la nivel înalt sunt însă puţine, după cum observă secretariatul CE în evaluarea politică a evoluţiilor din România. „Sentinţele judecătoreşti rămân prea îngăduitoare şi inconsecvente“, atrage atenţia CE, care apreciază că legislaţia, instituţiile şi capacitatea administrativă sunt fragile.

„Este important ca parlamentul să demonstreze un angajament lipsit de echivoc în sensul eradicării corupţiei la nivel înalt“, subliniază documentul.

Ne puteți urmări și pe Google News

Situaţia din România oferă o imagine amestecată, elementele fundamentale ale sistemului funcţionează, dar bazele sunt încă fragile şi lupta împotriva corupţiei la nivel înalt este politizată. Aceasta este o primă concluzie a raportului de ţară prezentat astăzi de purtătorul de cuvânt al Comisiei, Johannes Laitenberger.

Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazurile de corupţie la nivel înalt sunt prea blânde, iar cele ale Curţii Constituţionale slăbesc lupta anticorupţie. Iar absenţa unei jurisprudenţe consistente duce, conform raportului, la incertitudine.

"Astăzi, Comisia a evaluat o serie de rapoarte. Bulgaria şi România au parcurs o cale lungă. Sarcina noastră este de consolida progresele. La aderarea în 2007, ambele s-au angajat să rezolve problemele care afectau sistemul judiciare şi să intensifice luptă împotriva corupţiei. Acum la 18 luni de la aderare, comisia a efectuat o evaluare mai detaliată a situaţiei din cele două ţări. Rapoartele sunt obiective, echilibrate şi se bazează pe o analiză cuprinzătoare a faptelor şi sunt sincere în prezentarea domeniilor unde mai sunt lucruri de făcut", a precizat Johannes Laitenberger. 

Ce trebuie să facă România

Consiliulu Superior al Magistraturii va trebui să-şi asume o poziţie lipsită de echivoc în combaterea corupţiei la nive înalt în contextul dezbaterii din parlament, cu privire la aprobarea urmăriri penale în cazul a patru miniştri-parlamentari.

Guvernul trebuie sa finalizeze un nou Cod de Procedura Penală (CCP) şi Codul Penal. Ordonanţa de Urgenţă care conţine amendamentele ce modifica CPP li Codul Penal trebuie eliminată, la aceste amendamente trebuie să se renunţe.

Lupta împotriva corupţiei trebuie să fie depolitizată şi România trebuie să îşi afirme angajamenteşe în combaterea corupţiei.

Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să îşi menţină stabilitatea instituţională.

Trebuie să aiba loc anchetarea foştilor miniştri, membrii ai Parlamentului, pentru ca încrederea cetăţenilor în statul de drept să fie restaurată.

"Regrese sistematice"

Cu o zi înainte de publicarea raportului de monitorizare privind justiţia, întocmit de Comisia Europeană, voci mai puţin îngrădite de raţiuni diplomatice fac o radiografie mult mai dură a situaţiei decât o face documentul care urmează să fie publicat astăzi la Bruxelles.

Parlamentarul german creştindemocrat Günther Krichbaum, citat de Deutsche Welle, a apreciat că ţara noastră a întregistrat „regrese sistematice“ de la aderarea la UE, în timp ce profesorul Tom Gallagher, de la Universitatea Bradford, Marea Britanie, comentează în „Financial Times“ că UE a eşuat în a-şi impune valorile în România, fiind dezarmată de „o elită locală foarte versată în simularea schimbării“.

Ca o replică la criticile privind corupţia din România, ministrul de externe Lazăr Comănescu apreciază, într-un interviu acordat „International Herald Tribune“, că cei care vorbesc despre lipsa de progrese la anticorupţie tratează tema „într-un mod simplist“, pentru că „România luptă împotriva corupţiei“.

REACŢII

Raportul CE, nedrept pentru Văcăroiu   Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu crede că raportul exagerează în ceea ce priveşte tergiversarea dosarelor miniştrilor-parlamentari, în timp ce Bogdan Olteanu dă vina pe absenteism pentru bila neagră din raport.

Nicolae Văcăroiu spune că senatorii comisiei juridice au termen până pe 11 august să finalizeze raportul în cazurile Păcuraru şi Şereş, astfel încât, în eventualitatea unei sesiuni parlamentare luna viitoare, să poată fi luată o decizie prin vot.

"Acuzele la adresa Parlamentului, şi mă refer la Senat, sunt nedrepte. Nu a fost absolut nicio întârziere, nu e lipsă de voinţă politică, din contră, pot să spun că şi în vacanţă lucrează comisia juridică. Nu văd de unde aceste acuze la adresa Parlamentului. Sigur, cel mai uşor e să acuzi Parlamentul. Nu e vorba de lipsă de voinţă politică în derularea unei proceduri pentru luarea unei decizii prin vot", a declarat Nicolae Văcăroiu pentru Realitatea.

Din cealaltă cameră a Parlamentului, Bogdan Olteanu dă vina pe absenteism

"Avem această decizie pe care trebuie să o luăm, în ceea ce priveşte cererile de începere a urmăririi penale şi sper ca la începutul lui septembrie să fie luată. Se putea face mai devreme dacă parlamentarii ar fi şi venit la treabă în timpul sesiunii. Din păcate, foarte mulţi au lipsit la vot, după care au ieşit în presă să ceară sesiune extraordinară, de parcă atunci ar fi venit mai mulţi", a declarat Bogdan Olteanu pentru Realitatea.

Tăriceanu face apel la partidele politice

Imediat după prezentarea raportului Comisiei Europene, premierul a făcut un apel la partidele politice pentru a adopta un "discurs constructiv" pe tema justiţiei.

Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat, prin intermediul unui comunicat de presă, că este decis să continue "politica de toleranţă zero faţă de cei care îşi folosesc funcţia publică pentru a se îmbogăţi".

Prim-ministrul a mulţumit oficialilor europeni pentru cooperare şi a opinat că documentul prezentat astăzi "evidenţiază o serie de progrese care ne arată că România merge înainte pe drumul cel bun, în interiorul Uniunii Europene".

Predoiu: Un raport obiectiv, echilibrat şi realist

Ministrul Justiţiei, Cătălin Marian Predoiu, a mulţumit Comisiei Europene pentru obiectivitatea de care a dat dovadă în redactarea şi prezentarea raportului.

În opinia ministrului, documentul este unul "obiectiv, echilibrat şi realist" şi punctează faptul că România este pe drumul cel bun.

Predoiu a recunoscut că există "o serie de probleme încă nerezolvate" şi a subliniat că prioritatea ministerului pe care îl conduce este continuarea reformei în justiţiei şi a luptei anticorupţie.

BILANŢUL OLAF PE ROMÂNIA

20 de suspiciuni de fraudă din fonduri UE România a înregistrat, până la sfârşitul lui 2007, 20 de cazuri verificate de Oficiul European de Luptă Antifraudă, din care cinci în domeniul agriculturii, unul privind comercializarea ţigărilor şi 14 referitoare la ajutor extern, se arată în raportul anual al OLAF, organismul de combatere a deturnărilor de fonduri din bugetul UE.   În 2007, potrivit bilanţului OLAF, dintre statele membre, în România au fost analizate cele mai multe cazuri. Anchetatorii europeni şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă al guvernului au declanşat zece anchete, din care trei în domeniul agriculturii şi şapte în materie de ajutor extern.

CITIŢI ŞI:

Kovacs: "Eu am simţit un regres, o relaxare"

Bulgaria rămâne fără fonduri

Vom reveni cu amănunte.

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 15:10