Zece echipe de arhitecţi propun amenajarea unor „bulevarde verzi” şi a unui parc central. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy urmăreşte să transforme Parisul într-un oraş mai ecologic şi mai plăcut, însărcinând nu mai puţin de 10 echipe de arhitecţi să prezinte proiecte pe această temă, relatează AFP. Între ideile avansate deja, prezentate joi unui comitet format din reprezentanţi ai statului şi ai comunităţii pariziene, se numără transformarea în „bulevarde verzi” a marilor artere din capitală, amenajarea unui mare parc central şi introducerea unui tren de mare viteză care să circule între cartiere.
Proiectul iniţiat de Sarkozy este considerat drept cel mai ambiţios după cel al baronului Haussmann, care a revoluţionat capitala franceză, la jumătatea secolului al XIX-lea, amenajând bulevarde foarte largi, între care celebrul Champs-Elysées. Prezentarea de joi a fost asigurată de trei laureaţi ai Premiului Pritzker (una dintre cele mai prestigioase distincţii în arhitectură): britanicul Richard Rogers, unul dintre proiectanţii centrului de artă modernă Pompidou, şi francezii Jean Nouvel şi Christian de Portzamparc.
Cele 10 echipe - în care pe lângă arhitecţi mai intră şi geografi, meteorologi şi artişti - trebuie să conceapă felul în care va arăta o metropolă europeană peste 30 de ani, Parisul urmând să devină primul centru urban verde „post- Kyoto”, ale cărui graniţe se vor întinde destul de mult peste cele ale actualului oraş.
Clădirile cu arhitectură asemănătoare Operei din Sydney vor schimba aspectul oraşului francez
Foto: AFP
Suburbiile, o „aberaţie urbanistică”
După nouă luni de studii, arhitecţii au pus şi un prim diagnostic: suburbiile defavorizate de la marginea capitalei franceze nu sunt numai izolate de centrele comerciale, de cele industriale şi chiar de centrul Parisului, dar şi o „aberaţie urbanistică”. „Nu cunosc niciun mare oraş a cărui inimă să fie atât de depărtată de membrele sale”, a declarat Richard Rogers. Spre deosebire de Londra, care numără (cu tot cu suburbii) opt milioane de locuitori, Parisul găzduieşte numai două milioane de oameni; alte şase milioane trăiesc în suburbiile limitrofe, administrate de autorităţi locale independente.
Pentru a conecta mai bine Parisul de suburbii, dar şi suburbiile între ele, Christian de Potzamparc are în vedere un tren de mare viteză cu traseu circular, construibil pe lângă actuala autostradă „de centură”. Central Park la Courneuve
Un alt arhitect, Roland Castro, a sugerat construirea unui parc imens în Courneuve, un oraş defavorizat, situat la mai puţin de 10 kilometri de centrul capitalei. Viziunea lui Castro asupra Parisului viitorului are forma unei flori cu opt „petale”, fiecare „petală” urmând să aibă un centru simbolic, în care să fie reunite mai multe domenii, precum cultură, ştiinţă, afaceri etc.
Grupul Descartes a propus combaterea efectelor încălzirii globale prin reproiectarea sistemelor de circulaţie a apei şi prin plantarea de păduri, capabile a scădea cu două grade temperaturile din Parisul anului 2100. În acelaşi sens, Rogers a sugerat transformarea în spaţii verzi a acoperişurilor, care în Paris însumează o suprafaţă de 400 km2.
Recomandările noastre
