Dezvăluiri despre familia premierului Florin Cîțu. Părinții prim-ministrului României au fost denunțați la Direcția Națională Anticorupție (DNA) de două ori pentru modalitatea prin care au ajuns în posesia a 75 de ha de pădure în stațiunea montană Voineasa. Ambele dosare au fost, însă, clasate.

Părinții premierului Florin Cîțu, Vasile și Elena Cîțu, au avut două dosare la DNA, ambele închise după o anumită perioadă de timp. Soții Cîțu au fost acuzați pentru felul în care au intrat în posesia a 75 de ha de pădure în stațiunea montană Voineasa din județul Vâlcea. Dezvăluirile au fost făcute de fostul senator PSD Valer Marian, potrivit luju.ro.

În primul dosar, DNA Pitești a declinat cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, care a închis dosarul în care părinții premierului erau acuzați de înșelăciune calificată după doi ani de zile, prin soluție de neîncepere a urmăririi penale.

În cel de-al doilea dosar, Vasile și Elena Cîțu au fost acuzați de complicitate la abuz în serviciu, însă DNA Pitești a clasat cauza după patru ani.

Fața întunecată a premierului Cîțu. Odiseea pădurii de la Voineasa

În continuare prezentăm articolul integral, semnat de fostul senator PSD Valer Marian:

„Avem deja suficiente motive ca sa afirmam ca actualul sef al Guvernului Romaniei, Florin Vasile Citu, este cel mai habarnist si mai toxic (inclusiv toxicoman) prim-ministru pe care l-au avut romanii dupa rasturnarea regimului comunist. Premierul cu care ne-a pricopsit presedintele Klaus Iohannis, in contextul promovarii programului prezidential „Romania educata”, face parte din categoria nescolitilor, daca avem in vedere ca a cazut examenul de treapta la un liceu provincial de mana a doua (Liceul Energetic din Ramnicu Valcea), a picat doua examene consecutive de admitere la facultate (la Academia de Studii Economice din Bucuresti), a absolvit contra cost un colegiu universitar de mana a doua din SUA (Grinell College din statul Iowa), s-a chinuit vreme de 5 ani sa obtina un masterat la acest colegiu si nu a reusit sa obtina doctoratul inceput cu peste 20 de ani in urma.

Premierul cu care ne-a pricopsit presedintele Iohannis, in contextul promovarii sloganului si dezideratului „Fara penali in functii publice”, este un penal, avand in vedere condamnarea suferita in 2001 in Statele Unite ale Americii, pentru conducerea unui autoturism sub influenta alcoolului si/sau a drogurilor. Premierul Citu este si un profitor al perioadei postcomuniste, avand in vedere modul in care a dobandit 75 de hectare de padure in statiunea montana Voineasa din judetul Valcea. Premierul Citu a fost si un mic privilegiat al perioadei comuniste, intrucat parintii sai au avut legaturi stranse cu „ciuma rosie”. Mama sa a fost merceolog si sefa de depozit in cadrul cooperatiei socialiste, posturi care i-au asigurat posibilitatea sa se imbogateasca si sa procure produse la care majoritatea romanilor nu aveau acces. Tatal sau s-a laudat unor rude apropiate ca a fost sofer la Comitetul Judetean Valcea al PCR si ca ar fi lucrat pe un microbuz care a deservit inclusiv Comitetul Central al PCR.

Un premier suspect de evaziune fiscală

Premierul Florin Citu a intrat incontestabil in randul penalilor patriei dupa ce a fost facuta publica, cu dovezile de rigoare, condamnarea sa din Statele Unite ale Americii la doua zile de inchisoare si la o amenda penala de 1.000 de dolari. Ramane de clarificat daca a condus numai sub influeta alcoolului sau si a drogurilor. De asemenea, ramane de clarificat daca prim-ministrul Romaniei a comis o frauda financiara prin neplata unui credit de 6.700 dolari, contractat de la o banca cunoscuta din Statele Unite. Totodata, seful Guvernului Romaniei trebuie sa clarifice cine i-a suportat costul ridicat al studiilor universitare facute dincolo de Atlantic, care sunt estimate la circa un sfert de milion de dolari. Confirmand proverbul ca aschia nu sare departe de trunchi, Florin Citu provine dintr-o familie cu antecedente penale. Conform unor surse din Ramnicu Valcea, si mama sa, si bunicul sau matern ar fi suferit condamnari penale. Potrivit acestora, mama sa ar fi fost condamnata in la un an inchisoare cu executare pentru furt.

In calitate de senator, ministru de Finante si prim-ministru, Florin Vasile Citu a consemnat in declaratiile sale de avere ca detine in proprietate, impreuna cu fratele sau George Citu, in cota de 1/2 fiecare, o suprafata de 75 de hectare de padure in comuna Voineasa din judetul Valcea. Actualul premier a mentionat ca a dobandit aceasta padure in 2013, prin donatie de la parintii sai Vasile si Elena Citu. Conform unei adrese recente a Primariei comunei Voineasa, fratii Florin si George Citu au inregistrat la primarie doar suprafata de 50 de hectare de padure, iar actualmente achita un impozit anual de 611 lei pentru 45,91 hectare, diferenta de 4,09 hectare fiind instrainata in urma unor tranzactii comerciale. Suprafata de 50 de hectare de padure este situata in muntele Puru, in apropierea Transalpina Sky Resort, cel mai mare domeniu schiabil din Romania, si a lacului Vidra. Astfel ca se pun o serie de intrebari:

- De ce nu au inregistrat la primarie diferenta de 25 de hectare de padure?

- Cum si cand a fost obtinuta si aceasta suprafata de catre parintii lor?

- Unde este situata?

Cert este ca Florin Catu devine suspect de evaziune fiscala prin neplata impozitului anual aferent, din 2013 pana in prezent, pentru diferenta de 25 de hectare de padure, o fapta agravata, in contextul in care are pregatire superioara in domeniul economico-financiar si a detinut si detine functii de prim rang in statul roman: senator, ministru de Finante si prim-ministru.

Judecătoria Brezoi și Tribunalul Vâlcea au făcut jocurile familiei Cîțu

In baza informatiilor si documentelor oferite de primarul comunei Voineasa din perioada 2012-2016, Gheorghe Stanciu, cu apartenenta politica la PNL, un intelectual de vaza al comunei (profesor de istorie) si bun cunoscator al problemelor de fond funciar cu care s-a confruntat zona, precum si al datelor furnizate de Primaria Voineasa, Directia Silvica Valcea si Prefectura judetului Valcea, am reusit sa stabilim modul in care sotii Vasile si Elena Citu au acaparat suprafata de 50 de hectare de padure in muntele Puru.

Tatal premierului Citu a facut primul demers judiciar in 2004, cand a solicitat retrocedarea suprafetei de 50 de hectare de gol alpin (zona alpina acoperita de pasune sau chiar lipsita de vegetatie), nu de padure. Judecatoria Brezoi i-a respins cererea, dar reclamantul Vasile Citu a declarat apel. Prin decizia nr. 380 din 24 mai 2005, pronuntata in dosarul nr. 876/90/2005, Tribunalul Valcea i-a admis apelul si a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de 10 hectare de padure, respingand insa definitiv solicitarea pentru 50 de hectare de gol alpin. Tribunalul a constatat ca bunicul matern a lui Vasile Citu, Stefan Mardale, a detinut, conform recensamantului agricol din 1941, suprafata de 50 de hectare de padure si ca acesta a avut cinci mostenitori, dintre care unul a fost Sora Mardale, mama tatalui premierului, care era indreptatita la o cincime din aceasta suprafata forestiera. Vasile Citu solicitat punerea in posesie asupra suprafetei de 10 hectare de padure, iar Comisia locala Voineasa de aplicare a legilor fondului funciar a identificat aceasta suprafata in locul numit „Dosul lui Buta”, situat in alta zona a comunei Voineasa, nu in muntele Puru, dar tatal premierului a refuzat sa semneze procesul-verbal de punere in posesie pe acest amplasament.

Timp de cativa ani, sotii Citu nu au mai facut alte demersuri, probabil pentru ca, in urma sesizarilor prefectului de atunci al judetului Valcea, a fost constituit un dosar de catre Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Pitesti, privind atribuirea nelegala a sute de hectare de padure in zona. DNA a stabilit in final ca pe raza comunei Voineasa a fost retrocedata nelegal, in muntii Petrimanu, Galbenu si Puru, suprafata de 400 de hectare de padure unor persoane care nu au avut domiciliu sau proprietati in localitate. In acest dosar, au fost trimisi in judecata si condamnati fostul sef al Ocolului Silvic Voineasa, Gheorghe Deaconeasa, si doi oameni de afaceri, care au fost acuzati ca, intre iunie 2004 si august 2006, au falsificat mai multe acte si harti, in baza carora s-a obtinut in instanta retrocedarea mai multor terenuri pe numele unor apropiati, care ulterior le-au achitat celor trei 15% din valoarea terenurilor obtinute fraudulos. DNA nu a efectuat cercetari in acest dosar si referitor la modul in care familia Citu a dobandit prima suprafata de padure la Voineasa.

In 2010, dupa ce fost demarat proiectul Transalpina Sky Resort, care a facut zona Voineasa atractiva pentru investitii in turism, sotii Citu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafata de 40 de hectare de padure taman in muntele Puru, punctul Vidra, precum si punerea in posesie pentru suprafata de 10 hectare de padure reconstituita prin hotararea Tribunalului Valcea din 2005. Judecatoria Brezoi le-a facut pe plac, prin sentinta civila nr. 3323 din 3 octombrie 2012, pronuntata in dosarul nr. 1694/198/2010, dispunand obligarea paratei Comisia locala Voineasa de aplicare a legilor fondului funciar sa reconstituie dreptul de proprietate al reclamantilor asupra diferentei de 40 de hectare de teren cu vegetatie forestiera, potrivit unui raport de expertiza tehnica judiciara care face parte integranta din sentinta, precum si sa intocmeasca documentatia de punere in posesie pentru cele 50 de hectare de vegetatie forestiera astfel reconstituite, din care 10 hectare validate urmare a deciziei Tribunalului Valcea nr. 380/2005 (n.r. decizie pronuntata in dosarul nr. 876/90/2005, mentionat doua paragrafe mai sus).

Directia Silvica Valcea si Comisia locala Voineasa, care aveau calitatea de parate in cauza, au declarat recurs la finele lunii octombrie 2012, iar acesta a fost judecat si respins cu o celeritate suspecta de Tribunalul Valcea, care s-a pronuntat dupa circa o luna de la inregistrarea dosarului la aceasta instanta. Astfel ca se poate spune ca, intr-un timp scurt, cele doua instante valcene i-au pricopsit pe parintii actualului premier cu 50 de hectare de padure de brad la Voineasa, in muntele Puru. Directia Silvica Voineasa si Comisia Locala Voineasa au formulat si contestatii in anulare, dar si acestea au fost respinse cu o celeritate maxima. In cursul anului 2013, la scurt timp dupa ce au fost pusi in posesie, sotii Citu au donat padurea dobandita fiilor lor, Florin si George.

Primăria Voineasa și Direcția Silvică Vâlcea nu acceptă împroprietărirea frauduloasă

Primarul liberal Gheorghe Stanciu si Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar, precum si Directia Silvica Valcea nu au fost de acord cu improprietarirea familiei Citu cu suprafata de 50 de hectare de padure in muntele Puru, motivand la unison ca a fost o improprietarire frauduloasa, lovita de nulitate absoluta, in conditiile in care, pe de o parte, sotii Citu nu au prezentat niciodata acte justificative din care sa rezulte ca stramosii lor ar fi detinut terenuri forestiere in muntele Puru, iar, pe de alta parte, suprafata de padure primita apartine domeniului public al statului, care nu poate face obiectul legilor retrocedarilor, fiind inalienabil. In speta au fost incalcate dispozitiile din legile fondului funciar care prevad ca retrocedarea se face in baza actelor de proprietate si pe vechile amplasamente. Sotii Citu au invocat doar recensamantul agricol din 1941, in care antecesorul Stefan Mardale figureaza cu 50 de hectare de teren forestier in composesorat, nu pe persoana fizica, si o expertiza extra-judiciara efectuata de expertul Ioan Latiu, in care se mentioneaza ca amplasamentul din muntele Puru, punctul Vidra, a fost indicat de catre reclamanti.

Mai pe sleau: terenul a fost ales efectiv de familia Citu. In cursul procesului, a fost efectuata o expertiza tehnica judiciara de catre expertul Toma Adrian, care a stabilit acelasi amplasament, dar, in opinia paratelor, identificarea suprafetei in litigiu este nereala si nu are nicio baza legala. Directia Silvica Valcea a invocat si a demonstrat cu documente de la Arhivele Nationale ca muntele Puru a fost cumparat de Societatea Forestiera Lotru in 1903 si a fost adus aport in 1920 la constituirea Societatii Forestiere Carpatina, la care statul a fost actionar majoritar, iar in urma nationalizarii din 1948 statul a devenit proprietar unic. Pentru aceste motive, Directia Silvica Valcea a formulat plangere penala catre Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Pitesti, care a declinat-o la Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, pentru cercetarea sotilor Vasile si Elena Citu pentru inselaciune calificata si a expertilor judiciari Ioan Latiu si Adrian Toma pentru marturie mincinoasa. La Parchetul Valcea fost inregistrat dosarul nr. 573/P/2012, in care, printr-o adresa emisa in 16 aprilie 2013, Directia Silvica reclamat un prejudiciu de 12.500.000 de euro. Dupa doi ani, in acest dosar a fost emisa solutie de neincepere a urmaririi penale, dupa ce prejudiciul a fost redus de aproape 44 de ori, respectiv la 264.153 euro, cu concursul unui evaluator ANEVAR.

Cel mai fervent si consecvent aparator al proprietatii statului si denuntator al megafraudei judiciare prin care sotii Citu au fost improprietariti nelegal cu 50 de hectare de padure in muntele Puru a fost primarul comunei Voineasa din perioada 2012-2016, Gheorghe Stanciu, care este un bun cunoscator al legislatiei si problematicii de fond funciar. Acesta a fost anterior membru al Comisiei judetene Valcea pentru stabilirea dreptului de proprietate aupra terenurilor, ca reprezentant al proprietarilor, avand functiile de presedinte al Ligii Obstilor de Mosneni si de presedinte al Asociatiei Proprietarilor de Paduri din judetul Valcea si calitatea de membru al Consiliului Director al Asociatiei Proprietarilor de Paduri din Romania. In calitate de primar si de presedinte al Comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar, Gheorghe Stanciu a refuzat sa aplice hotararea judecatoreasca de improprietarire mosita de Judecatoria Brezoi, cand a fost somat in acest sens de sotii Citu, in prima parte a anului 2013, considerand ca aceasta este complet nelegala.

In scurt timp, a fost chemat de prefectul judetului Valcea, Mircea Nadolu, prieten de familie cu sotii Citu, care a facut presiuni asupra sa ca sa puna hotararea in executare, pentru ca altfel reclamantii vor formula plangere penala impotriva sa. In aceste conditii, in cursul anului 2014, primarul Stanciu a formulat plangere penala la Parchetul General, prin care a solicitat cercetarea, pentru abuz in serviciu, a judecatorilor care s-au pronuntat in cauza si pentru complicitate la abuz in serviciu, a sotilor Citu si a expertilor Latiu si Toma. Plangerea a fost declinata la Directia Nationala Anticoruptie, ce a transmis-o spre solutionare Serviciului Teritorial Pitesti, unde a fost constituit dosarul nr. 17/P/2015. Dupa aproape patru ani de tergiversare, DNA Pitesti a musamalizat dosarul, emitand solutie de clasare a cauzei, cu motivatia ca faptele nu exista.

Ulterior, respectiv in 2019, primarul Stanciu a formulat plangere la Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii impotriva magistratilor judecatori si procurori care au solutionat dosarele legate de improprietarirea familiei Citu, dar aceasta a fost clasata cu motivatia ca a intervenit prescriptia pentru eventualele abateri disciplinare. In cursul anului trecut, a formulat contestatie impotriva acestei solutii, dar aceasta i-a fost respinsa de Curtea de Apel Bucuresti in decembrie 2020, astfel ca, la inceputul acestui an, a declarat recurs, care se afla pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Familia Cîțu beneficiază îndoit de aceeași suprafață de pădure

Comisia locala Voineasa de aplicare a legilor fondului funciar si Directia Silvica Valcea au apelat, in dosarul in care au fost improprietariti sotii Citu, la un expert observator, Gabriel Nechifor, care a aratat ca acestia au solicitat retrocedarea suprafetei de 50 de hectare de teren in baza recensamantului din 1941, la care antecesorul Stefan Mardale a declarat ca detine 50 de hectare de padure in composesorat, care constituie o indiviziune de proprietari sinonima cu obstile de mosneni. Recensamantul invocat constituie o simpla declaratie, nu un act de proprietate propriu-zis, iar comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar nu au facut retrocedari pe recensaminte agricole, ci au facut retrocedari pe acte de proprietate.

Mai mult, expertul observator a aratat ca, in baza recensamantului din 1941, familia Citu Vasile si Elena a dobandit drepturi in mai multe obsti de mosneni, de unde incaseaza dividende in fiecare an. In consecinta, cele 50 de hectare, teren forestier in regim de composesorat, nu puteau fi retrocedate unor persoane fizice, deoarece au fost retrocedate obstilor, conform inscrisurilor depuse de familia Citu. Expertul a identificat terenurile retrocedate in Obstea Pleasa, Obstea Mosnenilor Voinesari, Obstea Plaiul Vatafulului de Jos si Obstea Saliste, la care se adauga terenurile situate in punctele „Zavoiul Bocai”, „Valea Larga”, „Fata Cheii” si „Dosul lui Boca” din localitatea Voineasa, toate acestea insumand 50 de hectare.

Expertul-observator Nechifor concluzioneaza ca expertii tehnici Ioan Latiu si Adrian Toma au identificat gresit terenul (asa cum este prezentat in expertize) in muntele Puru si face precizarea ca cele 50 de hectare solicitate de reclamantii Vasile si Elena Citu sunt in forma de composesorat, iar conform recensamantului, se refera la ceata mosneneasca, sinonima cu obstea de mosneni. Expertul-observator a mai stabilit ca pentru cele 50 de hectare de teren forestier din composesorat au depus cereri de retrocedare la Primaria comunei Voineasa, in cursul anului 2005, si alti cinci mostenitori indreptatiti ai defunctului Stefan Mardale, respectiv Constantin Mardale, Elena Manasia, Ana-Stanca Mincu, Eugen-Atilla Iepure si Ana-Mirabela Iepure.

Asadar, prin actiunile lor speculative nelegale, sotii Vasile si Elena Citu au obtinut un dublu beneficiu: au obtinut drepturi asupra terenurilor de 50 de hectare aflate in composesorat, in obstile de mosneni si in locurile indicate, pentru care au incasat anual dividende, si au obtinut distinct, pe cale judecatoreasca, o suprafata de 50 de hectare de padure in muntele Puru. Din pacate, concluziile expertului observator nu au fost luate in seama nici de judecatorii, nici de procurorii care au instrumentat dosare in cauza”.