Verificarea veniturilor în cazul părinților divorțați care trebuie să plătească pensie alimentară se va face mult mai aspru. Asta pentru că cei care ascund sau nu declară banii, cu rea-credință, vor putea fi acuzați penal.
Părinții care nu declară veniturile, atunci când trebuie stabilită pensia alimentară pot fi acuzați de abandon de familie și riscă pedeapsa cu închisoarea. Acesta este un nou proiect care a fost pus de curând în dezbaterea senatorilor.
În expunerea de motive ce însoțește documentul, la secțiunea ce vizează abandonul de familie, se va introduce un nou alineat. „Nedeclararea cu rea-credinţă sau ascunderea, totală sau parţială, a veniturilor, în procedura stabilirii sau actualizării pe cale judecătorească a pensiei de întreţinere, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. În acest fel nedeclararea veniturilor reale, care până acum nu era incriminată în acest caz, devine infracțiune.
Nu doar Codul Penal va fi modificat pentru acest articol, ci și Codul Civil. Astfel, se introduce un nou alineat.
Se modifică și Codul Civil
Acesta stabilește că „sarcina probei în litigiile privind plata pensiei de întreţinere revine pârâtului, acesta fiind obligat să depună dovezile privind veniturile sale până la prima zi de înfăţişare la care părţile sunt legal citate, sub sancţiunea săvârşirii infracţiunii de abandon de familie”. Practic în acest fel, inițiatorii au vrut să garanteze drepturile copilului. În expunerea de motive se arată că modificarea trebuie „să garanteze pentru copil obținerea surselor financiare necesare traiului, educației și pregătirii sale profesionale, activităților extrașcolare, precum și altor nevoi sociale, raportat la posibilitățile financiare reale ale părintelui care datorează întreținerea”.
Mai precis, prin propunerea de completare a Codului Penal se sancționează fapta părintelui de a nu-și declara veniturile ori de a și le ascunde, total sau parțial, în procesul de stabilire sau actualizare a pensiei de întreținere.
Doar că pentru a se putea aplica proiectul trebuie adoptat de Parlament, în acest caz Camera Deputaților fiind decizională. Apoi trebuie promulgat de Președinte prin decret. Mai apoi își va face efectele din momentul în care este publicat în Monitorul Oficial al României.