Poziţia oficială a Ministerului Culturii, cu privire la controversele iscate de anunţul construirii Monumentului Holocaustului pe locul în care acum se află Parcul Brezoianu, nu a întârziat să apară.
Potrivit unui comunicat oficial al instituţiei, decizia de a amplasa monumentul în chiar inima Capitalei reprezintă un gest de recunoaştere din partea statului român, "aşa cum un gest restaurator autentic exclude echivocul şi parţialitatea, în acelaşi fel un astfel de monument nu poatre fi realizat decât într-un loc central al spaţiului public şi nu într-unul aflat la periferia cotidianităţii".
În acelaşi spirit de exprimare a datoriei de a recunoaşte şi de a asuma crimele comise în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rroma, Ministerul Culturii evocă gestul Germaniei, care a construit un Memorial al Holocaustului, în 2004, chiar lângă Poarta Brandenburg, pe o suprafaţă de 19.000 de metri pătraţi.
"În privinţa argumentului potrivit căruia defrişarea unui parc situat în centrul Bucureştiului va afecta confortul locuitorilor acestuia, trebuie spus, în primul rând, că în locul zonei verzi va fi amplasat un monument a cărui prezenţă nu poate decât să îmbogăţească – tocmai prin sensul memorialistic propus şi prin expresia artistică care mediază acest sens – conştiinţa celor care îl vor întâlni", se precizează în comunicat.
Primăria aprobă, cu condiţii
Pentru a pune capăt tuturor nemulţumirilor, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (A.L.P.A.B.) a decis să admită construcţia monumentului. Cu o condiţie, şi anume aceea ca Ministerul Culturii să planteze "unui număr de patru ori mai mare de plante decât cele care au fost defrişate".
Astfel, cei 30 de arbori care urmează să fie defrişaţi din actualul Parc Brezoianu vor fi replantaţi în Parcul Izvor, alături de alţi pomi, în număr de patru ori mai mare.
Astfel, conform avizului eliberat de Primăria Municipiului Bucureşti, Ministerul Culturii va planta în Parcul Izvor şi în alte spaţii verzi aflate în administrarea A.L.P.A.B. 124 de exemplare de arbori (tei, mesteceni şi platani), 200 de exemplare de tufe de trandafiri şi 20 de exemplare buxus.
CITIŢI ŞI: EDITORIALUL EVZ: Nu vedem Holocaustul din cauza copacilor La români, capul plecat sabia îl taie
Recomandările noastre
