Din nefericire într-o lume unde se cere actul de naştere, hârtia, noi nu avem aşa ceva. Traco-geto-dacii considerau scrisul un pericol, o activitate ce te golea de "vril". Este foarte adevărat, să întrebăm spiritul lui Balzac cât consuma şi cât bea şi mânca ca să scrie atâta cât a scris!
Academicianul Vasile Pârvan îşi începe monumentala operă "Getica" cam acum 3.500, poate 4.000 de ani, bazându-se pe documente şi arheologia de atunci, începutul secolului XX.
Săpăturile arheologice ale Institului Nicole Iorga, şi ale Academiei au ajuns, însă, la începutul anilor '60 la un rezultat greu de crezut. Provenite din şantiere arheologice foarte îndepărtate: Ripiceni, Bratei, Alexandria, Medgidia, Arad, Cluj etc, probele au fost duse de tatăl meu în Marea Britanie spre a fi datate cu noua, pe atunci, tehnologie, a carbonului radioactiv. Au dat rezultate surprinzătoare.
Şi savanţii britanici au fost surprinşi şi au cerut repetarea testelor, pe banii lor. În cazul englezilor asta spune ceva! Ştiu din convorbirile tatălui meu cu alţi istorici că ar fi fost vorba despre o locuire permanentă, neîntreruptă pe o perioadă superioară cifrei de 20.000 de ani! Nu s-a publicat nimic, nu ştiu ce s-a petrecut cu documentele respective, cei implicaţi sunt într-o lume mai bună.
Ne puteți urmări și pe Google News
În vacanțele de vară, eram elev, am participat la multe șantiere arheologice. Istoria îngropată. Într-o tranșee de câțiva metri adâncime vedeai istoria noastră, pe verticală. Urme de locuire întrerupte mereu de cenușă - incendiile jefuitorilor migratori. Dar forma vetrei și ceramica era la fel în timp și spațiu. Același spirit pe o întindere de multe mii de ani.
Dar, cu siguranţă, publicarea rezultatelor cercetărilor a fost oprită politic, într-o epocă în care "marele licurici" de atunci abia fusese civilizat de vikingi în secolul V şi creştinat în secolul X prin ukaz. Cum noi putem să ne permitem să avem o vechime neîntreruptă de mii de ani?
Am vorbit de istorie pentru că iată, zilele acestea se sărbătoresc vechi datini populare. Aproape două săptămâni pe care le-aş denumi "în aşteptarea bobului de grâu".
Recomandările noastre
Invitatii EVZ
Un sfert de secol de domnie: Jubileul ratat
