Fermierii de pe piaţa laptelui nu au putere de negociere în faţa procesatorilor, din cauza fragmentării sectorului şi a lipsei de asocieri a micilor producători, astfel că sunt obligaţi să accepte preţul oferit de procesatori, reiese dintr-un studiu realizat de Consiliul Concurenţei.

Potrivit studiului, producătorii de lapte încheie contracte de livrare în mod individual şi nu deţin acţiuni în cadrul firmelor procesatoare, motiv pentru care au o putere mai mică de negociere.

În 2009, pe piaţa din România existau circa 850.000 de exploataţii de vaci de lapte, care asigurau atât hrana, cât şi venitul necesar traiului pentru un număr de cel puţin tot atâtea familii. Din numărul total de exploataţii aproximativ 90% sunt ferme mici (exploataţii de familie), adică cu 1-2 vaci. Astfel, din cauza structurii fermelor, producţia de lapte realizată la nivel naţional este destinată în proporţie de 40% autoconsumului, 36% - vânzării directe şi numai 22% ajungând la procesare.

Mariana Irimia, inspector de concurenţă, a spus că, anul trecut, numărul comunelor îl depăşea pe cel al micilor colectori, aceasta fiind una dintre cauzele principale ale neprocesării laptelui de vacă. De asemenea, fenomenul de fragmentare a sectorului conduce la o scădere a puterii de negociere a fermierilor, aceştia fiind nevoiţi să accepte preţul oferit de procesatori.

Potrivit studiului realizat de Consiliul Concurenţei, câteva aspecte conduc la accentuarea acestei asimetrii în puterea de negociere. În primul rând, laptele crud este un produs perisabil şi nu poate fi stocat în condiţii de răcire supravegheată mai mult de 48 de ore, iar fermierii nu vor să-şi strice relaţia cu procesatorii de teama de a nu rămâne cu marfa neridicată.

Mai mult, din cauza lipsei mijloacelor financiare necesare dezvoltării, relaţia fermierului cu procesatorul ajunge în unele cazuri să se transforme într-una de tipul creditor - creditat.

"Dintre cei 10 operatori, numai unul avea capital românesc, restul fiind cu capital străin (multinaţionale). Dacă în ţările de origine aceşti procesatori sunt legaţi de mari cooperative, iar furnizorii lor de materie primă sunt în acelaşi timp şi acţionarii lor, în România sunt firme (de procesare a laptelui n.r.) cu capital privat şi cu acţionar unic sau majoritar", a menţionat Irimia.

Se aşteaptă propuneri din partea Ministerului Agriculturii

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bodgan Chiriţoiu, a declarat cu ocazia, prezentării studiului realizat de instituţia pe care o conduce, că raportul a fost trimis la începutul acestei luni la Ministerul Agriculturii, dar şi lui Dacian Cioloş, comisar pentru domeniul agriculturii în cadrul Comisiei Europene.

Propunerile care vor veni de la Ministerul Agriculturii urmează să fie postate spre dezbatere publică pe pagina de internet a Consiliului Concurenţei. De asemenea, reprezentanţii CC au spus că vor discuta şi cu Dacian Cioloş în data de 14 octombrie pe marginea raportului, atunci când este aşteptat să sosească în România.

Studiul a fost demarat ca urmare a nemulţumirii producătorilor de lapte cu privire la preţurile de achiziţie practicate de procesatori. Totodată, s-a avut în vedere şi urmărirea modului de aplicare a regulilor de concurenţă comunitare. Procesatorul român, cel mai profitabil din Europa

Costel Caraş, preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine, spune că statul nu prea are cum să îi ajute pe fermieri să remedieze problemele semnalizate de CC, cu excepţia unor forme de sprijin pentru crearea de asociaşii sau cooperative.

''Oamenii îşi cam prin durechile în proiecte. Nu e atât de simplu pe cât pare. Şi mai este o problemă: dacă 10 fermieri se asociază, fie trebuie să angajeze un manager pentru asociaţie, fie unul dintre ei se angajează să se ocupe de aceste aspecte. Niciuna dintre variante nu este bună, căci un manager implică nişte costuri pe care fermierii nu şi le pot permite, iar eu, ca fermier, trebuie să stau lângă vaci, nu în birou să fac acte'', ne-a declarat Costel Caraş.

Crescătorul de animale recunoaşte că ţăranii români au rămas cu sechele din timpul comunismului, cu o ''răutate'', şi că le este teamă să se asocieze, mai ales că, ''la coada vacii'', au rămas doar bătrânii.

Când vine vorba despre procesatori, Costel Caraş este de părere că cei din România sunt cei mai profitabili din Europa şi că tocmai ''prostia oamenilor care nu se asociază'' le sporeşte câştigul. El a dat exemplul unor ţărani, cărora le-a propus să pună mână de la mână şi să cumpere nişte tancuri de răcire.

Astfel, dacă 30 de familii care deţin împreună 100 de vaci ar da câte 50-70 de euro, ar putea achiziţiona un tanc de răcire cu o capacitate de 500 de litri de lapte. Dacă negocierea cu un procesator ar porni de la o cantitate mai mare de lapte, atunci cuvântul producătorilor ar altă greutate, iar aceştia ar putea obţine preţuri mai bune pentru laptele produs.

În prezent, procesatorii oferă, în medie, 0,5-0,8 lei pe litrul de lapte. Un ţăran cheltuieşte cam 0,5-0,6 lei pentru a-l produce. Fermele mari, care au investit în linii tehnologice performante şi obţin lapte conform, primesc ca,0,9-1,4 lei/litru, dar cheltuie cam 0.9-1 leu/litru pentru al obţine. Fermele mijlociiobţin circa 0,8-1 leu/litrul de lapte. ''Dacian Cioloş nu mai este român''

Costel Caraş spune că Dacian Cioloş nu se va implica pe piaţa laptelui din România, pentru că nu îi permite statutul de comisar, iar procesatorii ar protesta.

''Acum, Dacian Cioloş nu mai este român, este comisar şi are anumie atribuţii. Cred că le va spune (celor de la CC, n.r.) că avem o legislaţie care trebuie respectată. Dacă se va implica în vreun fel, procesatorii ar face scandal, însă tocmai ei au format un cartel şi îi joacă pe producători în foaie de varză până acceptă condiţiile impuse de ei'', a conchis Costel Caraş.

Preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine mai spune că autorităţile trebuie să controleze eficient evazioniştii, să amenajeze centre de vânzare, astfel încât ţăranii să nu îşi mai vândă brânza şi laptele pe asfalt şi ''să îi pună la punct pe producători şi comercianţi'', adică să îi oblige să respecte condiţiile de igienă şi securitate alimentară.