Suveranul Pontif deschide, în Sala Binecuvântărilor din Vatican, audiența anuală acordată membrilor corpului diplomatic acreditat la Sfântul Scaun. Cere ca "liderii politici" închiși în Myanmar "să fie eliberați cu promptitudine" şi vorbeşte despre sfârșitul războiului din Siria, despre pacea în Țara Sfântă, în Liban, Libia şi în Africa Centrală
Papa Francisc a vorbit mult despre lovitura de stat militară din Myanmar care, odată cu arestarea lui Aung San Suu Kyi, principalul lider politic al țării, precum și a majorității membrilor guvernului său, „a întrerupt brusc călătoria spre democrație întreprinsă în ultimii ani".
Pontiful speră că „liderii politici” închiși „vor fi eliberați cu promptitudine, în semn de încurajare la un dialog sincer pentru binele țării „ pentru că, pe de altă parte, așa cum a spus în 1944 Papa Pius al XII-lea în memorabilul său mesaj transmis la radio de Crăciun „,în democrație, cetățenii au dreptul să își exprime opinia privind îndatoririle și sacrificiile care li se impun și de asemenea, să nu fie obligați „să se supună” înainte de a fi ascultaţi”. În acest sens, pontiful lansează un apel Italiei:
„Aș dori să adresez un gând special poporului italian - spune el -, primul din Europa care s-a confruntat cu consecințele grave ale pandemiei, îndemnându-l să nu se lase descurajat de dificultățile actuale, ci să lucreze unit pentru a construi o societate în care nimeni să nu fie aruncat la gunoi, sau uitat".
Papa Francisc a deschis, în Sala Binecuvântărilor din Vatican, audiența anuală acordată pentru prezentarea urărilor pentru noul an membrilor corpului diplomatic acreditaţi la Sfântul Scaun și a reamintit preocupările Bisericii faţă de diferitele crize politice și umanitare din lume, făcând o lungă reflecție asupra problemelor critice ridicate de crizele pandemice, de sănătate, de mediu, de situaţia economică, socială și politică.
Cuvintele Papei Pius al XII-lea citate de Francisc sună ca o lecție pentru generalii puciști cu care, în timpul călătoriei din noiembrie 2017, a purtat o lungă conversație despre suferințele îndurate de minoritățile țării, inclusiv persecuția împotriva minorității rohingya, ai cărei membri au fost constrânşi să caute refugiu în Bangladesh.
„Democrația - a spus Pius al XII-lea - se bazează pe respectul reciproc, pe posibilitatea tuturor de a contribui la binele societății și pe considerentul că opiniile diferite nu numai că nu subminează puterea și securitatea statelor, ci, într-o confruntare sinceră, se îmbogățesc reciproc și permit găsirea unor soluții adecvate la problemele care trebuie înfruntate. Procesul democratic necesită urmărirea unei căi de dialog incluziv, pașnic, constructiv și respectuos între toate componentele societății civile din fiecare oraș și națiune.”
Pentru Papa Francisc, dezvoltarea unei conștiințe democratice necesită „depășirea personalismelor și respectarea statului de drept. Legea este, de fapt, condiția indispensabilă pentru exercitarea întregii puteri și trebuie să fie garantată de organele responsabile, indiferent de interesele politice dominante".
Papa Francisc: „Poporul italian trebuie să fie unit, nu trebuie să se descurajeze în faţa dificultăților”
Audienţa a avut loc în Sala Binecuvântărilor cu scopul de a se asigura distanțarea între cei prezenți. Virusul, spune Papa, „nu cunoaște bariere și nu poate fi ușor izolat”. „Înfrângerea lui este, prin urmare, o responsabilitate care ne implică pe fiecare dintre noi personal, precum și țările noastre”.
Pontiful recunoaște efortul de a obține vaccinuri și remedii sigure împotriva Covid-19. Însă cere ca „întreaga omenire să beneficieze” de aceste metode de prevenţie şi tratament. Ar fi fatal „să ne punem încrederea doar în vaccin, ca și cum ar fi un panaceu care scutește individul de angajamentul constant față de propria sănătate și de cea a altora. Pandemia ne-a arătat că nimeni nu este o insulă, evocând celebra expresie a poetului englez John Donne care spune că „moartea oricărui om mă vlăguieşte, pentru că eu sunt parte a omenirii”.
Printre diferitele situaţii critice enumerate, Papa vorbește despre Siria, spunând: „Cum aș vrea ca 2021 să fie anul în care să se scrie în sfârşit cuvântul final pe conflictul sirian, care a început în urmă cu zece ani!”. Papa Francis spune că „pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar un interes reînnoit și din partea comunității internaționale pentru a face față cauzelor conflictului cu sinceritate și curaj și pentru a căuta soluții prin care toată lumea, indiferent de apartenența etnică și religioasă, să poată contribui în calitate de cetățeni la viitorul țării.”
Pace în Țara Sfântă, în Liban, Libia, Africa Centrală
„Sper şi doresc mult ca în Țara Sfântă să se instaureze pacea”, continuă pontiful. „Încrederea reciprocă între israelieni și palestinieni trebuie să fie baza unui dialog direct reînnoit și decisiv între părți pentru a rezolva un conflict care persistă de prea mult timp. Invit comunitatea internațională să susțină și să faciliteze acest dialog direct, fără a pretinde că dictează soluții care nu au la orizont binele tuturor. Sunt sigur că atât palestinienii cât și israelienii îşi doresc să poată trăi în pace".
În discursul său amplu, pontiful a adăugat că speră ca pacea și stabilitatea să se instaureze și în Liban, în Libia, în Africa Centrală și în diferite zone tensionate din America Latină. "Gândurile mele se îndreaptă și către Yemen și spre mult iubita Sirie unde, pe lângă alte urgențe grave, insecuritatea alimentară afectează o mare parte a populației, iar copiii sunt epuizați din cauza malnutriției", spune Papa Francisc.
„Nu pot uita un alt flagel grav al vremii noastre: terorismul, care în fiecare an revendică numeroase victime în întreaga lume în rândul populației civile fără apărare”, continuă Suveranul Pontif. "Din păcate, în ultimii douăzeci de ani, numărul atacurilor s-a intensificat, afectând diferite țări de pe toate continentele. Mă refer în special la terorismul care afectează în principal Africa subsahariană, dar și cel din Asia și Europa". „Gândurile mele merg către toate victimele și familiilor acestora.
De asemenea, țintele unor astfel de atacuri sunt deseori chiar lăcașurile de cult, unde credincioșii sunt adunați în rugăciune. În acest sens, aș dori să subliniez că protejarea lăcașurilor de cult este o consecință directă a apărării libertăţii de gândire, de conștiință și a celei religioase și că este o datorie a autorităților civile, indiferent de culoarea politică și apartenența religioasă".
Urgenţa Covid, nu logicii profitului
O lungă parte a discursului Papei Francisc a fost dedicată pandemiei „care ne-a constrâns să înfruntăm două dimensiuni inevitabile ale existenței umane: boala și moartea”, reamintindu-ne de „valoarea vieții, a fiecărei vieți umane și de demnitatea ei, în fiecare clipă a călătoriei sale pământești, de la concepția în pântecele mamei, până la sfârșitul ei natural”. Din păcate, spune pontiful, „este dureros să observăm că, sub pretextul garantării pretinselor drepturi subiective, un număr tot mai mare de legislații din lume par să se îndepărteze de îndatorirea indispensabilă de a proteja viața umană în fiecare fază a ei”.
Papa Francisc îşi reînnoiește apelul, cerând ca fiecărei persoane „să i se ofere îngrijirea și asistența de care are nevoie. În acest scop, este esențial ca cei cu responsabilități politice și guvernamentale să depună eforturi pentru a promova accesul universal la asistența medicală de bază, încurajând şi crearea de centre medicale locale și unități de sănătate adecvate nevoilor reale ale populației, precum și disponibilitatea terapiilor și medicamentelor”.
„Un domeniu atât de delicat precum cel al îngrijirii și al tratării problemelor de sănătate nu poate fi ghidat după logica profitului”, spune Papa Francisc, care îl citează pe poetul englez John Donne pentru care „moartea oricărui om mă vlăguieşte, pentru că eu sunt parte a omenirii”.
Mediul, noi soluții la Glasgow
Boala nu îl afectează doar pe om, ci și mediul înconjurător. Pentru Papa Francisc, pandemia însăşi este cea care ne arată că Pământul „este fragil și are nevoie de îngrijire”. Pe lângă o criză a sănătății, există o „criză ecologică cauzată de exploatarea fără discriminare a resurselor naturale”. Acesta din urmă „are o dimensiune mult mai complexă și permanentă și necesită soluții comune pe termen lung”.
În realitate, continuă pontiful, „impactul schimbărilor climatice, indiferent dacă este direct, cum ar fi evenimentele meteorologice extreme, precum inundațiile și seceta, sau indirect, cum ar fi malnutriția sau bolile respiratorii, este adesea plin de consecințe care persistă mult timp”. Rezolvarea acestor crize „necesită o colaborare internațională pentru îngrijirea casei noastre comune”. Din acest motiv, Papa Francisc speră ca la următoarea conferință a Organizației Națiunilor Unite privind clima, programată pentru luna noiembrie la Glasgow, să se ajungă la „un acord eficient pentru a aborda consecințele schimbărilor climatice”. Acesta este „momentul să acționăm, deoarece putem atinge deja cu mâna efectele unei perioade prelungite de inactivitate”.
În discursul său de luni, Papa Francisc menționează direct problemele de mediu prezente în lume: numeroasele insule mici din Oceanul Pacific care încetul încetul sunt în pericol de dispariție, inundațiile din Asia de Sud-Est, în special în Vietnam și Filipine, încălzirea progresivă a Pământului care a provocat incendii devastatoare în Australia și California, insecuritatea alimentară care în ultimul an a afectat în special Burkina Faso, Mali și Niger, cu milioane de oameni care suferă de foame, situația din Sudanul de Sud, unde există risc de foamete și unde, în plus, persistă o gravă urgență umanitară.
Economie, avem nevoie de o revoluție de coperniciană
În discursul său, Papa Francisc reamintește și actuala criză economică cauzată de Covid și care „a evidențiat o altă boală care ne afectează timpul: cea a unei economii bazate pe exploatare și risipă, atât a oamenilor, cât și a resurselor naturale”. Oamenii au uitat prea des de „solidaritate și de alte valori care permit economiei să fie în serviciul unei depline dezvoltări umane, în locul intereselor private și s-a pierdut din vedere valoarea socială a activității economice și destinația universală a bunurilor și resurselor”. Acesta este motivul pentru care Papa Bergoglio solicită „un fel de nouă revoluție coperniciană”, care pune economia în slujba omului și nu invers”.
Suveranul Pontif laudă angajamentul Uniunii Europene și al statelor sale membre, „care, în ciuda dificultăților, au reușit să demonstreze că se poate lucra din greu pentru a ajunge la compromisuri satisfăcătoare în beneficiul tuturor cetățenilor”.
Reînnorea angajamentului de a proteja refugiații, renegocierea pactului UE
„Lumea nu a mai asistat la o creștere atât de dramatică a numărului de refugiați, precum cea pe care o vedem astăzi, din vremea celui de-al Doilea Război Mondial”, le-a precizat Papa Francisc membrilor Corpului Diplomatic. „Prin urmare, este urgent ca angajamentul să fie reînnoit pentru protecția lor, precum și pentru cea a persoanelor strămutate intern și a tuturor persoanelor vulnerabile constrânse să fugă de persecuții, violență, conflicte și războaie”.
În acest sens, „în ciuda eforturilor importante depuse de Organizația Națiunilor Unite în căutarea unor soluții și propuneri concrete pentru a aborda problema deplasării forțate într-un mod coerent, Sfântul Scaun își exprimă îngrijorarea față de situația persoanelor strămutate din diferite părți a lumii". „Mă refer în primul rând la zona centrală a Sahelului, unde, în mai puțin de doi ani, numărul persoanelor strămutate în plan intern a crescut de douăzeci de ori”.
Pontiful urmăreşte „cu interes” negocierea Noului Pact al Uniunii Europene privind migrația și azilul, observând în același timp că politicile și mecanismele concrete nu vor funcționa dacă nu sunt susținute de voința politică necesară și de angajamentul tuturor părților implicate, inclusiv de societatea civilă și de migranții înșiși ”.