Sinodul dedicat Amazonului a devenit rampa de lansare pentru o serie de schimbări radicale în Catolicism. Printre ele: căsătoria preoților și promovarea femeilor ca diaconese. Alte noutăți: crearea unui „rit amazonian” și definirea „păcatului ecologist”. Pe fondul actualei șubrezenii a Bisericii Catolice în Europa în fața atacurilor Marxismului și Islamului, aceste „reforme” riscă să dea lovitura de grație Civilizației Occidentale.

Cei 180 de episcopi catolici din nouă țări aparținând regiunii Amazonului au votat o decizie sinodală prin care solicită Papei Francisc să aprobe hirotonisirea ca preoți a bărbaților căsătoriți, pentru a combate penuria de clerici din zonă.

Sinodul episcopilor amazonieni a votat și solicitarea ca Vaticanul să redeschidă dezbaterea privind hirotonisirea femeilor ca diaconese. „Este urgent pentru Biserica din Amazonia să promoveze și să confere roluri sacre pentru bărbați și femei într-o manieră echitabilă”. Egalitatea de gen în Biserică!

Aceste propuneri revoluționare pentru Biserica Catolică au fost cuprinse în documentul final aprobat sâmbătă, 26 octombrie 2019, la sfârșitul celor trei săptămâni de lucrări ale Sinodului amazonian.

Biserica Catolică, având peste douăzeci de rituri diferite, permite căsătoria preoților doar în cadrul riturilor răsăritene (la greco-catolici, de exemplu) sau doar pentru preoții protestanți convertiți. Dacă Papa Francisc va accepta solicitarea Sinodului, va fi o premieră pentru Biserica de Rit Latin din ultimul mileniu.

De asemenea, printre propunerile adoptate sâmbătă se află și solicitarea consacrării unui „rit amazonian” specific, care să reflecte „spiritualitatea aparte” din această zonă.

La deschiderea sinodului, în grădina Vaticanului a avut loc un ritual amazonian păgân, în care participanții (inclusiv Papa Francisc) s-au închinat la niște statuete din lemn, reprezentând femei goale și gravide. Acestea semănau foarte bine cu niște idoli ai fertilității.

După câteva zile, trei dintre aceste statuete au fost furate din biserica unde fuseseră expuse și aruncate în apele Tibrului, se pare de către niște catolici conservatori, indignați de noua inovație a Papei.

O altă propunere a Sinodului este definirea „păcatului ecologic împotriva lui Dumnezeu, a aproapelui, a comunității și a mediului”. Altfel zis, o Greta Thunberg cu cruce și mătănii verzi!

Controversele Sinodului

De departe, propunerea cea mai controversară a Sinodului a fost hirotonisirea preoților căsătoriți, aprobată cu 128 de voturi pentru pentru și 41 împotrivă.

Celibatul preoților a fost unul dintre motivele Marii Schisme dintre catolici și ortodocși și o tradiție de neclintit pentru Ritul Latin până în zilele noastre. Interdicția bărbaților de a deveni preoți datează de la Sinodul al II-lea de la Laterano, din 1139.

Papa Francisc a declarat în mai multe rânduri că apreciază disciplina și darul celibatului, dar că lucrurile se pot schimba, dat fiind că este vorba de o tradiție, nu de o dogmă

A doua cea mai contestată propunere a fost cea a hirotonisirii femeilor ca diaconese, o slujire care permite predicarea, oficierea cununiilor și botezurilor, dar nu și acordarea euharistiei (împărtășaniei). Sinodul a evitat solicitarea directă, folosind o variantă mai diplomatică: a cerut redeschiderea lucrărilor Comisiei care studiază posibilitatea diaconatului pentru femei – pentru „a asculta experiențele și reflecțiile noastre” și a lua o decizie. Propunerea a trecut cu 137 – 30.

În 2016, Papa Francisc a accepta solicitarea formulată de o organizație internațională a surorilor religioase pentru a înființa o comisie care să studieze rolul femeilor ca diaconese în biserica creștină timpurie și posibilitatea ca acestea să dețină astăzi un rol mai important în Biserica Catolică. Comisia a redactat un raport pe care l-a înmânat Papei, dar acesta nu a fost dat publicității, iar Francisc a declarat că membrii comisiei nu au ajuns la un acord.

Suporterii ideii ca femeile să poată fi unse diaconese aduc ca exemplu începuturile creștinismului, în vreme ce opozanții se tem că această măsură ar deschide calea pentru femeile – preotese, ca la protestanți.

În predica ținută duminică, la încheierea Sinodului, Papa Francisc nu a abordat direct nici una dintre aceste propuneri controversate, însă a afirmat că Biserica trebuie să deschidă „noi drumuri pentru propovăduirea Evangheliei”. Suveranul Pontif își va anunța oficial poziția în legătură cu propunerile sinodului în primăvara lui 2020.

Papa Ioan Paul al II-lea: „Maica Domnului nu a fost apostol, nici preoteasă”

În 1994, Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea se pronunța categoric împotriva hirotonisirii femeilor, în documentul Ordinatio Sacerdotalis, dând-o ca exemplu pe Maica Domnului: „Faptul că Maica Domnului și Mama Bisericii nu a primit nici misiunea încredințată apostolilor, nici preoția, arată cu claritate că neadmiterea femeilor la preoție nu înseamnă o demnitate mai mică, nici o discriminare împotriva lor. Mai degrabă, acest lucru trebuie privit ca o ascultare fidelă a planului care aparține înțelepciunii lui Dumnezeu.”

Jocurile lui Francisc de-a Biserica

„Cu siguranță, Papa va aproba propunerile episcopilor, deoarece este favorabil hirotonisirii bărbaților căsătoriți, care sunt numiți «viri probati», dar și accesului la diaconie al femeilor, pentru a le permite să slujească”, declară istoricul francez al religiilor, Odon Vallet, într-un interviu pentru Le Parisien. „Francisc este un om subtil. Protejează Amazonia din punct de vedere ecologic, dar profită pentru a instila subiectul celibatului în Biserică.”

Henri Tincq, în Le Point, este și mai direct: „Geniul Papei este că a ales Amazonia ca poligon de încercări”, unde „pentru populațiile autohtone a fi bărbat și celibatar este de neconceput”. Ca urmare, în ultimele trei decenii, 46% din populația băștinașă a abandonat Biserica Catolică pentru alte confesiuni.

„Și în Africa, situația este favorabilă unor asemenea schimbări”, spune la rândul său Odon Vallet, care adaugă că jumătate dintre preoții Africii sub-sahariene au relații sexuale cu femei, iar mulți au copii pe care îi numesc „nepoți”.

În ceea ce privește Europa, situația este împărțită: episcopii germani și olandezi cer aprobarea acestei măsuri de multă vreme, în vreme ce alte țări, precum Italia, Spania sau chiar Franța, sunt reticente.

Nerenunțarea la obligativitatea celibatului este văzută de Papa ca un pericol, mai crede Odon Vallet. Perspectiva celibatului pe viață îi face pe tineri mai reticenți față de preoție, spune el. În schimb, a nu renunța la celibatul obligatoriu ar însemna pentru Francisc „asumarea riscului de a nu reuși să lupte împotriva abuzurilor sexuale care otrăvesc Biserica de ani de zile, dar și a permite intrarea în seminarii a unei majorități de candidați la preoție proveniți din congregațiile tradiționaliste.”

Papa nu își permite să întărească tabăra conservatoare a Bisericii Catolice.