De obicei, observăm pânzele de păianjen dacă nu mai facem curățenie în casă de mult timp. Nu este, însă, cazul specialiștilor de la Universitatea din Bayreuth, Germania: aceștia sunt de părere că pânza de păianjen este un material foarte interesant, care poate fi folosit în mai multe domenii. Potrivit DPA, Dr. Thomas Scheibel, în colaborare cu Spitalul Universitar Erlangen, a evidențiat rolul pe care îl poate juca pânza de păianjen în restructurarea țesutului cardiac la pacienții care au suferit atacuri de cord. Cercetătorii au pus accent pe acele proteinele care conferă pânzei structura și rezistența sa.

Prof. dr. Felix Engel de la Universitatea Erlangen, din Germania, a dovedit că pânza păianjenului indian poate fi folosită ca material structural pentru țesuturile cardiace. Până de curând, nu s-a putut produce respectiva proteină în cantități suficient de mari și la o calitate ridicată. Cu toate acestea, oamenii de știință au reușit să producă o proteină recombinantă care se găsește în pânza păianjenilor de grădină, în cantitățile și la calitatea necesare, conform domnului Scheibel.

La rândul său, Wolfram-Hubertus Zimmermann, directorul Institutului de Farmacologie din cadrul Centrului de Cercetări Cardiace de la Göttingen, a declarat că organizația cercetează ingineria / compoziția țesuturilor, precum și posibilitățile de fabricare artificială a acestora.

Profesorul german a explicat că planul actual de cercetare are în vedere mai multe materiale, subliniind că rezultatele obținute până în prezent, în colaborare cu cercetătorii de la Erlangen și Bayreuth, reprezintă "perspective pozitive foarte timpurii".

"Elementul de inovație în aceste cercetări se referă la fabricarea pânzei în afara corpului păianjenului", a declarat Zimmermann. Acesta a mai adăugat că, date fiind noile evoluții, experimentele cu pânza de păianjen trebuie să continue, dar nu există certitudini cu privire la posibilele rezultate ale acestor descoperiri.

Pânza de păianjen este mai rezistentă decât nailonul, fibrele Kevlar și orice ale material fibros cunoscut.

Ideea de a folosi pânza de păianjen în scopuri medicale nu este nouă, fiind vehiculată pentru prima dată în anii 1980. Cu toate acestea, companii renumite din industria chimică, de la acea vreme, nu au putut mări producția de pânză de păianjen. "La acea vreme, toată lumea spunea că ideea nu se poate pune în practică", a mai spus domnul Scheibel.

Domnia sa a adăugat că recoltarea păianjenilor mari este ineficientă din punct de vedere economic, iar calitatea pânzei este mai slabă la păianjenii aflați în captivitate.

Domnul Scheibel a explicat că acele caracteristici ale pânzei de păianjen, necesare pentru utilizare medicală, sunt date de proteinele cele mai mici. Astfel, cercetătorii doresc să se concentreze asupra producerii respectivelor proteine ​​în cantități suficiente.

De asemenea, nu toate proteinele fabricate au proprietăți similare proteinei vizate de cercetători. Proteinele pânzei de păianjen au o mare problemă: este nevoie de un factor extern pentru a deveni mai dense și mai rezistente.

Potrivit lui Scheibel, acest lucru este esențial în procesul natural de conectare a firelor în natură; Structurile solide ale firului se lipesc necontrolat când se încearcă strângerea într-un mosor, dar și în timpul procesului de curățare a acestuia.

În 2008, domnul Scheibel a înființat compania AMSilk împreună cu doi dintre asistenții săi. A durat trei ani până când compania a reușit să producă un fir din proteine modificate ale păianjenului de grădină, într-un container de fermentație cu un volum de 120.000 de litri. În cadrul cercetării, oamenii de știință au operat mici modificări asupra proteinei păianjenului prin intermediul unei proceduri numite generic "ingineria proteinelor". Astfel, au reușit să adune în mosor și să curețe firul pânzei de păianjen fără ca acesta să se mai încâlcească.

A rezultat o rețea albă asemănătoare altor materiale fibroase. Principala diferență dintre aceste proteine ​​și polimerii industriali este că materialul bioactiv este reciclabil, dat fiind faptul că păianjenii își consumă pânzele în natură, a explicat domnul Scheibel.