Țările care au avut rezultate bune în lupta împotriva pandemiei cu Covid-19 sunt cele în care există un grad ridicat de încredere la nivelul societății și mai ales între cetățeni și autorități – este una din concluziile unei dezbateri Carnegie cu titlul „Autocrați versus democrați”, care s-a concentrat pe efectele pandemiei și pe schimbările care se întrezăresc în relațiile de putere la nivel global.

Configurația de putere militară la nivel global nu s-a schimbat fundamental, deși inițial existau îngrijorări că, de exemplu, Rusia ar putea face pași ofensivi în Ucraina, pe fondul atenției occidentale concentrată pe combaterea pandemiei.

În schimb, este vizibilă o creștere a campaniilor de dezinformare, construite în jurul pandemiei, și care au ca țintă construcțiile organizaționale occidentale și mai ales valorile europene.

Unul dintre firele narative predominante a fost aproape de la începutul crizei afirmația că statele autoritare ar fi mai eficiente decât cele democratice în combaterea pandemiei.

Atât că realitatea contrazice această teorie. De exemplu, acolo unde cetățenii au dovedit că au încredere în instituții și autorități, și capacitatea de a combate efectele pandemiei a fost mai bună.

La fel, acolo unde accentul a fost pus pe știință și date verificate în luarea deciziilor de sănătate publică, sprfe deosebire de ţări în care a dominat negaţionismul.

Ce este clar e că pandemia a adus cu ea, potrivit analiștilor prezenţi la dezbatere, și o atitudine tot mai agresivă a Chinei pe două coordonate: dezinformare și publicitate.

Pe de o parte, China a preluat masiv din narațiunile de dezinformare ale Rusiei și, pe de altă parte, a promovat acțiunile de ajutor cu echipamente de protecție în diverse țări, inclusiv europene, chiar dacă ulterior s-a dovedit că multe dintre echipamente erau ori defecte, ori nu respectau standardele europene de eficiență.

Andrea Kendall-Taylor, directoarea Programului de securitate transatlantică de la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană, a explicat că, deocamdată, este prea devreme de spus cum vor arăta democrațiile după această pandemie, dar un lucru e clar: sunt noi diferențe în ce privește atitudinile europene față de China.

Andrea Kendall-Taylor: „Vedem cum China împrumută multe dintre tacticile Rusiei. În unele țări europene e vizibilă nemulțumirea față de acțiunile Chinei. În Franța, de exemplu, guvernul la certat China pentru dezinformare, iar ambasadorul chinez a fost convocat să dea explicații. În Marea Britanie vedem cum se intensifică dezbaterea dacă să fie folosite sau nu tehnologia chineză Huawei în 5G, dar în alte țări ca Italia, Cehia sau Spania atitudinea față de China e mai pozitivă, pentru că au primit măști și echipamente chinezești. Nu e clar vum va evolua situația, dar oricum China nu are nevoie să câștige de partea ei pe toată lumea, doar să facă suficient cât să prevină apariția unui consens anti-China în Europa. În felul acesta, China obține un mediu favorabil pentru a-şi promova normele și valorile, inclusiv în interiorul democrațiilor occidentale”.

În esență, soluția pentru ca democrațiile occidentale să iasă cu bine și poate chiar mai puternice din pandemie este să facă front comun, dar perspectivele nu sunt tocmai bune, în lipsa Statelor Unite, care – a explicat Larry Diamond de la Hoover Institution – se află într-o perioadă de izolaționism, de întoarcere spre sine și exact în acest moment ar fi nevoie de o relație transatlantică foarte strânsă, care însă era deja fragilizată dinainte de pandemie.

Concluzia participanților la dezbatere a fost că succesul în lupta cu pandemia, dar și cu efectele ei sociale și economice, depinde de capacitatea de răspuns care trebuie bazată pe știință și pe nivelul de politizare care, la un grad ridicat, poate arunca în aer orice revenire la normal.