Atât de încercata Croație a fost lovită, miercuri seara, de un nou cutremur puternic. Seismul a avut o magnitudine de 5,1 grade pe scara Richter și a avut loc la ora 19.01, ora României.

Acesta s-a produs la adâncimea de 30 de kilometri, epicentrul aflându-se la 41 de kilometri sud-est de capitala Zagreb.

Până la ora transmiterii acestei știri autoritățile croate nu au anunțat eventuale victime sau clădiri prăbușite.

În ultimele zile, Croația a fost zguduită de mai multe cutremure mari, cel mai puternic înregistrându-se la sfârșitul anului trecut, pe 29 decembrie. Atunci, seismul a avut 6,2 grade pe scara Richter și s-a soldat cu șapte morți și 26 de răniți.

Puternicul seism din 29 decembrie 2020 a lăsat urme adânci și serioase semne de întrebare

Seismul, cu epicentrul în oraşul Petrinja, centrul Croaţiei, a distrus şi a afectat mii de case. Multe dintre acestea fuseseră reconstruite în perioada 1995 şi 2000, după războiul din 1991-1995 în care Croaţia şi-a câştigat independenţa faţă de fosta Iugoslavie.

Pentru că există suspiciuni că refacerea clădirilor a fost făcută cu materiale de proastă calitate, procuratura croată anti-corupţie şi împotriva crimei organizate anchetează un posibil caz de neglijenţă şi corupţie la construirea clădirilor care s-au prăbuşit foarte uşor în timpul cutremurului, potrivit EFE.

Ancheta a fost declanşată după ce ingineri şi arhitecţi au acuzat că respectivele construcţii au fost făcute cu materiale de proastă calitate sau care nu au respectat planul de construcţie, pentru a economisi bani.

După război şi până în anul 2000, în Croaţia centrală, regiune afectată de recentul seism, au fost renovate peste 156.000 de case afectate de conflict, într-o operaţiune de proporţii plătită cu fonduri publice la care au participat 150 de companii.

S-a deschis o anchetă în legătură cu calitatea îndoielnică a construcțiilor

Premierul conservator al Croaţiei, Andrej Plenkovic, a insistat că este „nevoie să se ancheteze cum şi de ce s-a întâmplat acest lucru, cine a efectuat lucrările, cine a supervizat şi cine a emis certificatele finale de conformitate”.

Scandalul ocupa marţi prima pagină a ziarelor din ţară, cu mărturii privind iregularităţile din perioada reconstrucţiei post-război. Unele dintre miile de persoane afectate, care şi-au pierdut casele, au denunţat uşurinţa cu care li s-au prăbuşit locuinţele, ridicate cu materiale de slabă calitate, structuri şi ciment deloc solide.

„Cimentul nu este bine făcut. Se descompune doar dacă-l atingi. Oamenii au fost păcăliţi. A fost un jaf, nu o reconstrucţie”, a declarat unul dintre sinistraţi pentru ziarul Jutarnji list. ”Când mi-au reconstruit casa nu au pus nici măcar o bucată de fier. Am protestat, dar în van. Am fost refugiat de război timp de şapte ani şi în cele din urmă am acceptat, ce era să fac, eram fericit că mă pot întoarce acasă”, a explicat un alt sinistrat, care şi-a pierdut casa la cutremur.

După cum a declarat arhitectul Otto Baric săptămânalului Nacional, companiile care au reconstruit clădirile fără a folosi o structură metalică au câştigat circa 13.000 de euro pentru fiecare casă cu o suprafaţă de 100 de metri pătraţi.