BAIA-MARE. Eroii şpăgii date la TV deţin proprietăţi impresionante
Trei lucruri din Baia-Mare se văd din satelit: coşul fostului combinat de cupru Phoenix, prefectura (cea mai înaltă din România) şi casa lui Remeş. Aceasta este una dintre cele mai populare zicale care circulă printre băimăreni. Casa-palat a fostului ministru al agriculturii este cu adevărat imensă: are trei etaje, plus mansardă, şi o suprafaţă de 893 de metri pătraţi. Construcţia domină autoritar vilele din împrejurimi, deşi nici acelea nu sunt nişte căsuţe. În rest, potrivit declaraţiei de avere, Decebal Traian Remeş mai deţine peste cinci mii de metri pătraţi de teren în Baia-Mare, respectiv în localitatea Băseşti (unde are o fermă de porci), un apartament în Baia-Mare şi unul în Braşov (pe numele soţiei). În plus, bijuterii, depozite bancare, acţiuni şi afaceri. Nici afaceristul Gheorghe Ciorbă n-o duce deloc rău. Are două case (inclusiv sediul celebrei firme de prestări servicii în construcţii, Mitruţ Com) în Certeze, judeţul Satu-Mare, şi o vilă pe care şi-a construit-o în cartierul băimărean Firiza, lângă cea a lui Ioan Avram Mureşan. Palatul din Baia-Mare arată, mai degrabă, ca un motel numai bun să găzduiască 8-10 familii de turişti. Bunicul vindea mere şi cumpăra pământ Ioan Avram Mureşan are un palat pe malul râului Firiza din Baia-Mare, în mijlocul unui domeniu de trei hectare. Mai deţine câteva hectare de teren în oraş şi împrejurimi, pe care construieşte vile pe care apoi le vinde. „Bunicul Ioan Mureşan a cumpărat pe vremuri pământuri de la unguri. Făcea afaceri cu mere şi, de toţi banii pe care îi câştiga, cumpăra terenuri“, îi explică el lui Ciorbă pe una dintre înregistrările de la DNA. Fostul ministru mai are un autoturism Jaguar cumpărat la mâna a doua din Germania, iar după anul 2000 a început să facă afaceri în domeniul consultanţei economice prin firma Consulting Internaţional Company. Acum lucrează, spune el, pentru o firmă americană care vrea să investească în Azerbaidjan, afacere de mai multe milioane de euro. Casa-palat din Firiza e vizibilă de departe, graţie turnului tip fortăreaţă medievală. Clădirea se află în mijlocul unui domeniu de trei hectare, pe care îl deţine împreună cu o mătuşă, Frăsâna Mureşan, de 78 de ani. De altfel, bătrâna locuieşte chiar la poarta proprietăţii, într-o casă veche, aproape o ruină. „Am un teren în indiviziune cu mătuşa mea. Cineva i-a băgat în cap că vreau să-i iau terenul şi de atunci nu mai am pace cu ea“, ne-a spus fostul ministru. „O fost om până o ajuns ministru“ Am găsit-o pe Frăsâna Mureş an ieşită cu oile, la păscut. „Tatăl meu şi cu bunicul lui au fost fraţi. Terenul pe care şi-a făcut casa a fost al nostru. Eu am un hectar în acte, dar el se tot bagă peste el“, spune femeia. Cât despre scandalul şpăgii, bătrâna spune că ar vrea să-şi vadă nepotul în haine vărgate. „O fost om până o ajuns ministru. Apoi nu s-a mai putut înţelege nimeni cu el. Io i-am spus să nu fure că, după ce o ajuns ministru, veneau camioanele cu teglă şi alte cele de numa’ numa’. Atunci aducea oşenii la cosit, iar amu îi stă otava necosită pe teren. Mi-or zis oamenii că o fost la anticorupţie. Io nu am văzut, că n-am televizor, dar tare aş fi vrut să-l văd îmbrăcat în hainele de puşcăriaş“, mai spune mătuşa Frăsâna. Vecinii cu care am vorbit îi ţin partea femeii. Unul dintre ei, Sofia Deszi, spune că fostul ministru este un om rău. „Mai ales soţia lui, doamna Corina, este o femeia cu care nu te poţi înţelege. În urmă cu câţiva ani, calul unui vecin, Vasile Muntean, a intrat pe terenul palatului familiei Mureşan. Doamna Mureşan a ieşit cu puşca şi a tras de mai multe ori, până a omorât calul“, spune Sofia Deszi. ANATOMIA CORUPŢIEI Studiu de caz: cum se dă şpagă în România Înregistrările video din scandalul „Remeş“ prezintă fidel mecanismul şpăgii în România. În rolurile principale vedem trei personaje: un demnitar - Remeş, un om influent - Mureşan şi un afacerist interlop - Ciorbă. În plan secund - omul de legătură din teritoriu şi statul, eternul păgubit. Scenariu cu repetiţie Povestea e simplă: afaceristul află despre o licitaţie. Apelează la prietenul său, fost ministru, om cu relaţii putenice, de la Ocolul Silvic din Vâlcea până la Palatul Victoria din Capitală. Dorinţa afaceristului îi e prezentată ministrului agriculturii, care „e şef acolo“. Anchetatorii susţin că demnitarul a primit 15.000 de euro, palincă - „200 de litri, că îi place să beie“ - şi mezeluri, în schimbul milioanelor de euro de la licitaţie. Rolul acestor „actori“ poate fi oricând „jucat“ de altcineva. Ministrul e înlocuit cu un primar, iar locul „mituitorului“ Ciorbă poate fi luat de nea Mărin, care doreşte un teren „mai la drum“. Cumpărarea „bunăvoinţei“ nu se face cu câteva mii de euro, ci cu un pumn de mărunţiş. Iar viţelul despre care vorbeşte Mureşan se transformă într-o găină luată din curte. Personajul „Ciorbă“ creionează tipul afaceristului parvenit, care vânează ocazii rapide de îmbogăţire, iar ministrul Remeş îl întruchipează perfect pe reprezentantul statului, lucrând în favoarea bunăstării personale, şi nu naţionale. Un viţel şi un purcel Filmul de pe cele două casete e o adevărată tragicomedie. În prima fază, Ciorbă găseşte omul care are intrare la „Împărat“. Ioan Mureşan îndeplineşte condiţia. Apoi, pe 31 august, Ciorbă îl înştiinţează pe „intermediar“ că „a apărut o lucrare“ în judeţul Vâlcea, de 35 de milioane de lei. Şi îl atenţionează că nu ştie toate noutăţile: „Mureşan: Păi de ce dracu’ nu mi-o fi spus ăsta, mă!“ / Ciorbă: Da, vezi, că nu ţi-a spus! / Mureşan: Nu mi-o spus Minodoru’ lu’ peşte! (…)“ Dialogul se încheie după ce „mituitorul“ îi dă toate indicaţiile despre licitaţie. O altă discuţie înregistrată este cea în care Mureşan solicită „un viţel şi un purcel“, susţinând că urmează o întâlnire cu Traian Remeş. Pe 11 septembrie, destinatarul animalelor este menţionat de Mureşan, sub numele de cod: „Mâine trebuie făcute, joi mă duc la Împăratu’ cu ele“. „Intermediarul“ nu marşează doar pe cale profesională, Remeş fiindu-i coleg în guvernarea CDR-istă, el face apel şi la soţia ministrului „Caltaboş“. Steliana Remeş, cu care Mureşan este înregistrat vorbind foarte familiar, află că va primi „nişte chestii de pus în frigider“. Acceptă fără suspiciuni şi îl trimite pe Mureşan cu „chestii“ cu tot la casa din Baia- Mare. După ce, pe 13 septembrie, în casa fostului ministru PNL-ist intră lăzile cu mezeluri, zece zile mai târziu, Mureşan este filmat cum îi plasează lui Remeş un plic luat de la Ciorbă. Spectacolul abia începe. Cine e Minodoru’ lu’ peşte? Omul menţionat în dialogul dintre Mureşan şi Ciorbă e Minodor Vasiloiu, şef al Ocolului Silvic Drăgăşani încă din 2005. Fost coleg de facultate şi de cameră cu Gheorghe Flutur, Vasiloiu a fost demis de liderul PNŢCD Marian Miluţ din funcţia de preşedinte al filialei Vâlcea, partid în care acum este doar membru. Întrebat ce relaţie are cu Mureşan, Vasiloiu ne-a declarat că nu ţine legătura cu acesta. „Ultima dată ne-am văzut la Congres (n.r. - ianuarie 2007), am băut un pahar de vin împreună, dar nu am mai vorbit.“ Pe scurt, Minodoru ar fi „omul cu pontul“, cel care completează în multe cazuri ecuaţia „demnitar“ (Remeş) - „intermediar“ (Mureşan) - „mituitor“ (Ciorbă). HAZ DE NECAZ Cazul «rémes» Un cititor ne-a semnalat că „rémes“ în limba maghiară înseamnă „groaznic, oribil“. Dicţionarul arată că, spre deosebire de numele fostului ministru, adjectivul unguresc se scrie cu accent ascuţit pe primul „e“ şi cu „s“ la final, însă se citeş te la fel: remeş. În acest context, un jurnalist maghiar din Cluj-Napoca a realizat chiar un joc de cuvinte: „Cazul «rémes» al ministrului Remeş!“.
Jocul numelor nu se opreşte însă aici: un alt cititor a remarcat că la Ministerul Agriculturii se păstrează rezonanţele istorice: după Decebal Traian (Remeş), urmează Dacian (Cioloş). În fine, n-a scăpat cititorilor nici asocierea fonetică între numele preşedintelui (bănuit a fi la originea seriei de „întâmplări“ prin care filmul şpăgii a ajuns la TVR) şi cel al localităţii natale a lui Remeş: Băseşti.
Recomandările noastre
