Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina. Acum trebuie să decidă cum, iar consilierii de politică externă apropiați președintelui ales au prezentat diferite versiuni ale unui plan de a îngheța linia frontului.
Trump a promis pace în Ucraina
Promisiunea lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina până în ziua inaugurării îl pune acum în situația de a trebui să aleagă între propunerile concurente ale consilierilor uniți printr-un fir comun - o rupere bruscă de abordarea ajutor „atâta timp cât este nevoie” a președintelui Biden.
De-a lungul campaniei sale pentru Casa Albă, Trump a criticat modul în care Biden a gestionat situația Ucraina, avertizând că aceasta a făcut mai probabil al Treilea Război Mondial și că Kievul a tapat de bani SUA prin obținerea de arme în valoare de miliarde de dolari, gratuit.
El a spus că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa negocierilor, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru.
„Nu vă pot oferi acele planuri pentru că dacă vă dau acele planuri, nu voi putea să le folosesc”, a spus el în timpul campaniei.
De fapt, Trump nu a aprobat un plan de pace specific, au spus aliații săi, inclusiv modul în care îl va convinge pe președintele rus Vladimir Putin și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să stea la aceeași masă și să negocieze.
Care sunt scenariile pentru pace în Ucraina
În timp ce consilierii au oferit idei, doar președintele ales, în consultare cu consilierii-cheie, va decide cum să gestioneze diplomația sensibilă și cu mize mari, au spus aceștia.
„Oricine - oricât de important ar fi în cercul lui Trump - care pretinde că are o viziune diferită sau o vedere mai detaliată asupra planurilor sale cu privire la Ucraina pur și simplu nu știe despre ce vorbește sau nu înțelege că el își face propriile alegeri pe problemele de securitate națională, de multe pe moment, în special pe o problemă atât de importantă ca aceasta”, a spus un fost membru al Consiliului Național de Securitate din fostul mandat al lui Trump.
Ca și în primul mandat al lui Trump, diferite facțiuni vor concura pentru a influența politica externă a Republicanului. Aliați mai tradiționali, cum ar fi Mike Pompeo, fostul secretar de stat aflat acum în cursă pentru a conduce Pentagonul, ar putea presa pentru o înțelegere care nu pare să ofere o victorie majoră Moscovei.
Scenariu pentru pace
Alți consilieri, în special Richard Grenell, un candidat de top pentru a conduce Departamentul de Stat sau pentru a servi ca consilier pentru securitate națională, ar putea acorda prioritate dorinței lui Trump de a pune capăt războiului cât mai curând posibil, chiar dacă aceasta înseamnă a forța Kievul să facă concesii semnificative.
Toate propunerile se despart de abordarea lui Biden de a lăsa Kievul să decidă când ar trebui să înceapă discuțiile de pace. În schimb, ei recomandă în mod uniform înghețarea războiului - cimentarea confiscării de către Rusia a aproximativ 20% din Ucraina - și forțarea Kievului să-și suspende temporar încercarea de a adera la NATO.
O idee propusă în cadrul biroului de tranziție al lui Trump, detaliată de trei persoane apropiate președintelui ales și care nu a fost raportată anterior, ar presupune ca Kievul să promită că nu va adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani. În schimb, SUA ar continua să pompeze arme în Ucraina pentru a descuraja un viitor atac rusesc.
Zonă demilitarizată în Ucraina, păzită de europeni
Conform acestui plan, linia frontului s-ar bloca în esență și ambele părți ar fi de acord cu o zonă demilitarizată de 800 de mile. Cine va supraveghea acel teritoriu rămâne neclar, dar un consilier a spus că forța de menținere a păcii nu va implica trupe americane și nici nu va veni de la un organism internațional finanțat de SUA, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite.
„Putem face instrui și sprijini aceste trupe, dar țeava armei trebuie să fie europeană”, a spus un membru al echipei lui Trump.
„Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Puneți-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă.”
Această propunere, în unele privințe, face ecou comentariilor făcute de vicepreședintele ales JD Vance în timpul unui interviu din septembrie, când a sugerat că un acord final între Ucraina și Rusia ar putea implica o zonă demilitarizată „puternic fortificată, astfel încât rușii să nu invadeze din nou”.
Rusia, a continuat Vance, ar putea să păstreze pământul pe care l-a luat și să fie asigurată de neutralitatea Ucrainei.
„Nu se alătură NATO, nu se alătură unora dintre aceste tipuri de instituții aliate”, a spus el la podcastul „The Shawn Ryan Show”.
Ce poate face Ucraina
La începutul acestui an, Keith Kellogg și Fred Fleitz, care au servit ambii în prima administrație Trump, i-au prezentat președintelui ales un plan care include reținerea armelor către Ucraina până când Kievul va fi de acord cu negocierile de pace cu Rusia. Ucraina ar putea încerca în continuare să recâștige teritoriul pierdut, dar ar trebui să facă acest lucru prin negocieri diplomatice.
Care dintre aceste strategii va fi aleasă de Trump - în totalitate, parțial sau deloc - nu este clară. Dar orice demers de a începe negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia, ca să nu mai vorbim de finalizarea unui acord, se confruntă cu multe capcane.
În primul rând, Ucraina și Rusia au încă obiective de război foarte diferite și puțină dorință de a le modifica. Cu trupele rusești care avansează încet, dar constant în Ucraina, Kremlinul a arătat puțină înclinație spre negociere și și-a arătat disponibilitatea de a escalada conflictul cu atacuri hibride în afara granițelor sale, cum ar fi operațiunile de sabotaj în Europa.
„Obiectivele operațiunii militare speciale rămân neschimbate și vor fi atinse”, a postat miercuri Dmitri Medvedev, un oficial rus de vârf, pe X, după ce a aflat despre victoria lui Trump asupra vicepreședintei Kamala Harris.
De asemenea, va exista o rezistență din partea unor aliați ai NATO, care consideră agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ca o amenințare imediată la adresa propriilor țări.
Ucraina depinde de SUA
Elina Valtonen, ministrul de externe al Finlandei, a spus că nu cunoaște nicio propunere specifică din partea echipei lui Trump, dar a declarat că „nu ar trebui să existe nicio negociere fără ca Ucraina să fie de acord cu faptul că negociază și să facă acest lucru în condițiile sale”.
Zelenski, a cărui țară este puternic dependentă de SUA pentru asistență militară și financiară, ar putea - mai ușor decât Putin - să fie forțată de Trump să negocieze, dar liderul ucrainean ar trebui să se confrunte cu un public care vede cedarea teritoriului ca o capitulare față de Moscova.
Trump a spus că supraviețuirea Ucrainei este importantă pentru SUA, dar l-a criticat în repetate rânduri pe Zelenski, numindu-l „cel mai mare negustor”, o poziție care i-a îngrijorat pe unii oficiali de la Kiev că SUA conduse de Trump ar putea presa pentru un acord care să favorizeze Rusia.
Zelenski l-a felicitat miercuri pe Trump pentru victoria sa, făcând apel la întâlnirea lor din septembrie la New York și lăudând abordarea sa „pace prin putere” în afacerile globale.
Liderul ucrainean a mai spus miercuri că a vorbit la telefon cu Trump, adăugând că ambii „au fost de acord să mențină un dialog strâns și să promoveze cooperarea”, potrivit WSJ.