Cazul Doina Pană. Din declarația făcută de fostul Ministru al Apelor și Pădurilor, aflăm că operațiunea „de otrăvirea ei cu mercur” a implicat o „schemă elaborată la care au fost suspectați mai mulți oficiali guvernamentali, dar cercul s-a restrâns apoi doar la unul, de cea mai mare greutate”. Noi conexiuni au apărut în acest caz.

Fostul ministru a declarat pentru un ziar local că șeful de cabinet de la acea vreme este suspectul principal. Potrivit surselor noastre a apărut un alt nume care ar putea intra în atenția anchetatorilor: Radu Moldovan, șeful PSD Bistrița și cel care a împins-o pe Doina Pană în poziția de ministru. Rolul acestuia nu este foarte clar, dar este un personaj cu interese majore în zona afectată de deciziile Doinei Pană.

Întrebăprile la care încearcă să răspundă anchetatorii sunt dificile, din acest motiv ancheta având o durată îndelungată: Ce-ar fi putut determina un asemenea act? Cine s-a bucurat de căderea Doinei Pană? Pe cine a incomodat ea și proiectele ei legislative de modificare a Codului Silvic? Căror interese din partid și din afara lui s-a pus ea de-a curmezișul de s-a ajuns atât de departe? 

Răspunsul poate fi că inițiativele legislative propuse de Doina Pană (în special modificarea Legii nr. 46/2008) au deranjat nu doar marii exploatatorii de lemn, ci și toată încrengătura rețelei de afaceri a baronilor locali din Bistrița. 

De ce din această zonă? Pentru că postul de ministru al Apelor și Pădurilor a fost în guvernarea PSD apanajul organizației de partid din Bistrița. 

Doina Pană este bistrițeancă și pe unde a mers s-a înconjurat de bistrițeni de-ai ei, „de încredere”. 

Istrate Ștețco, secretar de stat la Ape și Păduri din martie 2017, pe vremea când Doina Pană era ministru, este bistrițean.

Maria-Felicia Szucs, șeful de cabinet al fostului Ministru Doina Pană, tot bistrițeancă. 

Ioan Deneș, cel care i-a urmat pe scaunul de Ministru, este tot bistrițean. 

Pe față, toți bistrițenii ei au lăudat-o pentru ce-a făcut în timpul ultimului mandat de ministru. Președintele PSD Bistrița-Năsăud și actualul Președinte al Consiliului Județean, Radu Moldovan, un baron local, a spus la momentul în care Doina Pană și-a dat demisia: 

„Nu mă bucură deloc astfel de vești, mai ales că Doina Pană a făcut multă treabă bună la ministerul pe care l-a condus. Dar, e vorba de probleme personale, de sănătate, iar în viață vin și asemenea momente când trebuie să iei decizii grele. Repet: Nu este tocmai vestea pe care o așteptam. (…) Mi-a spus de aceste probleme, știam de ceea ce urmează, dar nu e un lucru care să mă bucure, chiar sunt trist”. 

Cum ar fi putut să-l bucure pe un președinte local PSD demisia unui ministru pesedist? Povestea este mult mai complexă decât pare. 

Un alt baron local, Emil Iugan, un apropiat al lui Radu Moldovan și patron al grupului de firme Montana IuganSilvania MIS Grup Anieș, a ieșit public și a susținut pe față modificările Codului Silvic pe care Doina Pană a încercat să le implementeze în timpul ultimului său mandat, victimizându-se că această susținere i-ar fi adus persecuții din partea unor „instituții”, controale peste controale, care erau gata să se soldeze cu închiderea uneia din firmele sale. Dar imediat după ce Doina Pană și-a dat demisia, Emil Iugan s-a grăbit să spună (într-o declarație făcută pentru timponline.ro) că aceasta nu a reușit să schimbe nimic din situația grea a sectorului și că i-a lăsat succesorului său, Ioan Deneș, o moștenire otrăvită: 

„Sunt atâtea de făcut încât nici nu ştiu cu ce să încep: să readucă Codul Silvic la forma iniţială la care a fost. După anularea modificării Codului Silvic, care a fost în vară, să modifice Regulamentul de vânzare a masei lemnoase care acum e blocat tocmai din cauza suprareglementării şi să scoată o lege a biomasei forestiere şi agricole care să suplinească criza lemnului de foc. Trebuie pusă urgent în valoare fiindcă acum, dacă nu e reglementată, putrezeşte în păduri, iar noi avem resurse să încălzim Europa, nu România, dacă sunt puse inteligent în valoare.”

Emil Iugan a figurat multă vreme în Topul Forbes al celor mai mari averi din România. Afacerile lui Iugan nu au fost periclitate, așa cum se poate crede la prima vedere, de concurența din domeniul lemnului, ci de stabilitatea legăturii sale cu CJ Bistrița. Firma MIS Grup a câștigat licitații pe bandă rulantă în Bistrița-Năsăud, încasând peste 60 de milioane de euro din bani publici din 2007 încoace. O adevărată rețea familială (fiica, ginerele, nora, fiul) și o rețea de firme specializate în diverse operațiuni de construcție clădiri, drumuri, exploatare forestieră, prelucrare a lemnului au dus grupul lui Emil Iugan la un succes local fără egal. Dar criza din sectorul lemnului a pus firma Silvania într-o situație dificilă, aceea a lipsei de materie primă. Doina Pană nu a reușit să rezolve această problemă pentru Emil Iugan, nici pe cea a biomasei, lucrurile cele mai importante pentru afacerea acestuia din urmă. 

O altă bistrițeancă „de încredere” din echipa Doinei Pană a fost șeful ei de cabinet, Maria-Felicia Szucs care și ea are legături cu Președintel CJ Bistrița, Radu Moldovan. Acesta a încheiat contracte de media, prin CJ și instituțiile subordonate, cu firmele de media ale Mariei-Felicia Szucs. Aceasta este acționar unic și respectiv majoritar (90%) în  următoarele firme de comunicare: Media Comunication SRL și Agenția de imagine SRL. 

În timpul alegerilor din 2016, Maria-Felicia Szucs a făcut campanie pentru PSD în Bistrița și apoi a devenit un om foarte important în mai multe Ministere ale Guvernelor Grindeanu și respectiv Tudose: consilier Cabinet Secretar de Stat la Ministerul Turismului în 2018, Consilier Cabinet Secretar de Stat al lui Istrate Ștețco la Ministerul Apelor și Pădurilor în 2018, Director de Cabinet Ministerial la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în 2018, șefă de cabinet a Ministrului Doina Pană în 2017, Consilier Personal al Ministrului Turismului, Mircea-Titus Dobre în 2016-2017, Consilier Cabinet Ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură în 2014-2015. 

În ultimele zile, presa a speculat declarațiile Doinei Pană în direcția austriecilor de la Holzindustrie Schweighofer, cei care au fost extrem de „deranjați” de măsurile luate de fostul ministru în timpul mandatului său. Se pare însă că, deși în aparență toți bistrițenii cu care a lucrat au lăudat-o, Doina Pană a lăsat în urmă o moștenire otrăvită, care a contracarat clar interesele baronilor bistrițeni locali, mai ales în domeniul silviculturii. 

Divorțul Doinei Pană cu baronii bistrițeni are însă o cauză foarte simplă: fostul Ministru a propus o măsură legislativă de interzicere a exploatării de către Romsilva a lemnului „pe picior”. O știre G4media arată clar că această măsură a dus la boicotul tuturor agenților economici implicați în sector. Implicit a celor din Bistrița. Un motiv suficient de puternic ca Doina Pană să fie înlăturată din funcția de ministru și ca articolul 59 din Codul Silvic să fie adoptat după plecarea ei din Minister.