Ordinea mondială după războiul din Ucraina. Schimbările care vor influența viitorul omenirii

Ordinea mondială este pe cale să sufere schimbări, în contextul împlinirii unui an de la invazia rusească din Ucraina. Războiul a împărțit lumea, iar cele două blocuri economico-militare antagonice se consolidează. Pe de altă parte, globalizarea pare să se apropie de final, iar Europa și Rusia ar putea deveni sateliți ai Statelor Unite și ai Chinei.

O analiză a AFP prezintă principalele tendințe de schimbare a ordinii mondiale în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Conform autorilor lucrurile sunt în schimbare, iar centrele de putere se vor schimba. Lumea se va împărți între Statele Unite și Chinei, iar în această lume bipolară Europa și Rusia ar putea ajunge doar sateliți a celor două mari puteri.

Războiul din Ucraina ar putea însemna și sfârșitul globalizării și cooperării economice. În condițiile în care vor exista două blocuri oponente, cooperarea economică și tehnologică nu va mai fi posibilă. Fiecare dintre cele două lumi își vor proteja tehnologiile de vârf și se vor concentra pe propria dezvoltare.

Războiul a acutizat şi alte conflicte, accelerând consolidarea marilor blocuri ale lumii, cu centrele la Washington şi Beijing.

Sfîrșitul actualului sistem de ordine mondială așa cum îl știm, instaurată după cel de-al doilea Război Mondial, a fost anunțată încă din luna decembrie, de Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate. Acesta aprecia că „s-a trecut la o multipolaritate dezordonată, unde totul este o armă: energia, datele, infrastructurile, migraţiile”.

Asia Centrală, Balcanii, Caucazul sau Africa viitoarele sfere de influență

China, UE, SUA, Rusia, Turcia se confruntă pentru a obține influenţă în Asia Centrală, Caucaz, Balcani, Africa sau regiunea indo-pacifică. Acordă finanțări pentru proiectede infrastructură sau încheie acorduri comerciale, militare sau diplomatice cu țările din aceste regiuni.

Turcia își extinde influența în Asia Centrală, profitând de faptul că războiul din Ucraina a şubrezit şi mai mult edificiul ordinii existente. Rusia începe să conteze mai puțin în fostele republici sovietice, iar diplomația de la Istanbul preia inițiativa.

„Această recompunere haotică este reală, dar probabil tranzitorie. Mecanic, sfârşitul războiului va aduce slăbirea şi uzura Rusiei şi a Europei, iar cele două mari câştigătoare din această situaţie ar putea fi foarte bine Statele Unite şi China”, apreciază Pierre Razoux, director de cercetare al Fundaţiei Mediteraneene pentru Studii Strategice (FMES).

China se pregătește pentru rolul de mare putere mondială

China estimează că va ajunge cea mai mare putere mondială în anul 2049. Iar la fel ca și SUA se întreabă cum să se raporteze la conflictul ucrainean. Beijingul susţine Moscova, dar nu dorește nici să-și închidă căile de comunicare cu Occidentul. China dorește să rămână în relații bune cu statele europene, o piață de desfacere importantă pentru firmele sale.

„China nu a început o distanţare. Dimpotrivă, şi-a consolidat apropierea” faţă de Rusia, observă Alice Ekman, analistă pentru Asia la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (ISSUE), autoare a cărţii „Ultimul zbor către Beijing” despre ascensiunea chineză pe scena geopolitică.

Un raport al serviciilor secrete estoniene avertizează că „ar fi o eroare să analizăm sprijinul redus al lui Xi (preşedintele chinez Xi Jinping – n. red.) pentru războiul lui Putin din Ucraina ca indiciu de distanţare”. Beijingul nu ajută Moscova la fel cum Washingtonul ajută Kievul, dar „trebuie să privim faptele: relaţia economică s-a întărit”, constată Ekman.

Rusia riscă să devină vasală a Chinei

Războiul ar putea avea consecințe dramatice pentru Rusia care ar putea să ajungă o putere vasală a Chinei, de care depinde din ce în ce mai mult.

„Rusia nu este într-o poziţie de negociere cu China, care va lua ce vrea, însă nu va da Rusiei ce vrea aceasta” – arme sau anumite componente, este de părere Agathe Demarais, directoare pentru prognoze a Economist Intelligence Unit (EIU), unitatea de cercetare a publicaţiei The Economist.

Alice Ekman subliniază că relaţiile ruso-chineze sunt „dezechilibrate”, însă nu crede că acest lucru va limita apropierea celor două. În opinia sa, convergenţa ideologică poate deveni mai importantă decât dezechilibrul economic.

Pe de altă parte, Rusia încearcă să evite vasalitatea economică şi strategică, iar pentru aceasta mizează pe diversificarea relaţiilor geopolitice, economice şi strategice. Kremlinul se orientează spre Turcia, Orientul Mijlociu, Iran și Africa.

UE oscilează între independență și alinierea cu SUA

Uniunea Europeană se află la o răscruce. Poate să se afirme ca un actor important sau va juca un rol secundar în umbra Washigntonul.

„Europa nu se comportă prea rău, şi-a dovedit de la începutul războiului capacitatea de rezistenţă, de reacţie foarte rapidă, în sprijinul militar, pentru refugiaţi, prin reducerea dependenţei energetice. A răspuns la nevoile actuale. Oare a pregătit şi viitorul şi locul pe care îl va ocupa pe scena mondială? Mai sunt multe de făcut”, insistă un participant la deciziile la cel mai înalt nivel de la Bruxelles.

În acest moment există două blocuri – unul american şi unul chinez plus aliaţii cu Rusia. Rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană va rămâne în umbra SUA ori va alege să devină un bloc de sine stătător, al treilea.

Europa şi SUA sprijină împreună Ucraina, iar europenii doresc „întărirea relaţiilor cu Statele Unite, însă îşi dau seama că într-o bună zi s-ar putea să rămână singuri pe durata a unul sau două mandate” politice americane, în caz de victorie în alegeri a unei tabere ultra-republicane izolaţioniste”, consideră Razoux.

UE este presată de ţările „atlantiste” care nu văd altă opţiune de securitate decât protecţia americană prin NATO şi lipsită de petrolul şi gazele ruseşti. Drept urmare va încerca să reducă dependenţele strategice de materii prime vitale, semiconductori şi produse alimentare, consemnate la summitul de la Versailles din martie 2020. Cercetătorul francez Bruno Tertrais de la Fundaţia pentru Cercetări Strategice (FRS) este de părere că UE va încerca să participe la negocierile de pace deoarece „dacă nu stai la masă, înseamnă că eşti în meniu”, așa cum rezuma preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pentru ziarul Le Monde.

Joe Biden trebuie să facă echilibtistică

În 2009, preşedintele american Barack Obama anticipa că „relaţia între Statele Unite şi China va modela secolul 21”. El a deschis drumul reorientării SUA dinspre Europa către Asia. Vladimir Putin şi războiul au atras însă din nou atenţia Casei Albe, o „abatere a atenţiei strategice” potrivit lui Tertrais.

Preşedintele SUA, Joe Biden, trebuie să facă echilibristică, afirmă cercetătoarea Giovanna De Maio de la Universitatea George Washington. Ea subliniază că în America sunt „voci tot mai puternice” care „cer rezolvarea rapidă a conflictului. De asemenea, Biden se confruntă cu „rezistenţe în Partidul Republican” faţă de furnizarea de echipamente pentru Ucraina.

Pe de altă parte, războiul din Ucraina este pentru Statele Unite o ocazie de pregătire pentru un posibil conflict cu China legat de Taiwan. SUA şi Europa, nu doar că au trimis arme Ucrainei, ci au recurs şi la instrumentele lor preferate împotriva Rusiei, sancţiunile economice. Acestea au rolul de a „acoperi golul din spaţiul diplomatic între declaraţiile fără efecte şi intervenţiile militare potenţial letale”, după cum scria Demarais într-o carte.

În domeniul energetic, unde Rusia este un actor important, plafonarea preţului pentru ţiţeiul rusesc a adus sfârşitul pieţei mondiale.

„Ce mai înseamnă noţiunea de preţ mondial al petrolului odată ce s-a decis instituirea unor plafoane, iar cele două mari pieţe de achiziţii, China şi India (care nu aplică sancţiunile – n. red. AFP) pot cumpăra de la ruşi la alte preţuri decât ceilalţi? Asta este o mare noutate şi o vom resimţi în 2023”, spun experții în energie.

Lumea este în schimbare

La restricţiile de comercializare a anumitor produse ruseşti se adaugă şi alte lovituri pentru comerţul mondial. Unele sunt intenţionate, cum ar fi interdicţia de export al anumitor semiconductori americani către China sau suspendarea exporturilor de grâu din India. Altele sunt neprevăzute, cum ar fi perturbarea lanţurilor de aprovizionare legată de pandemia de coronavirus.

„Tendinţa de fragmentare a lumii este anterioară războiului, dar a avut loc un şoc dublu, pandemie, apoi război, care a accelerat-o”, rezumă Demarais.

Costurile au crescut pentru trei nevoi fundamentale ale oamenilor, hrană, încălzire, iluminat. Forumul Economic Mondial (WEF) a observat că „criza costului vieţii este deja în bună măsură prezentă”, deşi tendinţa se prefigura dinaintea pandemiei.

În acest context, unele zone geografice sunt mai vulnerabile: ţările din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, mari importatoare de alimente. Cele mai sărace dintre acestea dispun de posibilităţi reduse de manevre financiare, arată analiza AFP.