La construcția bugetului, Ministerul Finanțelor a luat în calcul o creștere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%.

În 2020, MFP a estimat venituri de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89% și cheltuieli de 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB. Guvernul Orban și-a propus o țintă de deficit bugetar cash de 40,545 miliarde de lei (3,59% din PIB) și un deficit ESA de 3,58% din PIB. Liberalii estimează că inflația se va reduce în medie până la 3,1%, iar la sfârșitul  anului până la 3,0%.

Bugete mai mari pentru serviciile speciale

Serviciile speciale și Administrația Prezidențială vor beneficia de mai mulți bani anul viitor. Guvernul a majorat bugetul SRI cu 10%, până la 2,68 miliarde de lei și pe al STS cu 6%, până la 630 milioane de lei. În schimb, a redus bugetul SIE cu 3,12% (până la 323 de milioane de lei). Administrația Prezidențială va primi mai mult cu 4,4%, 67,8 miliarde de lei, iar SPP va beneficia de până la 275 milioane de lei (majorare de 19%).

Comparativ cu 2019, anul viitor sunt prevăzute bugete mai mari pentru nouă ministere și mai reduse pentru restul de șapte.

Pentru Ministerul Sănătăţii, Guvernul Orban a prevăzut 11,488 miliarde lei, cu 22,83% mai puțin, raportat la anul 2019. Afacerile Externe vor beneficia de 1,046 miliarde lei, cu 15% mai puțin decât în 2019. Ministerul Agriculturii va primi 18,338 miliarde lei, cu 14,55% mai puțin, iar Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri va beneficia de 1,218 miliarde lei, cu 36,89% mai puțin.

Finanțele vor primi mai puțin cu 18,53%, alocarea fiind de 5,304 miliarde lei. Fonduri mai mici vor fi și la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – 5,547 miliarde lei, cu 42,21% mai puțin și Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – 1,192 miliarde lei (minus 60,47%).

Mai mulți bani la Justiție și la Interne

Vor primi mai mulți bani Ministerul Afacerilor Interne, cu 13,16%, bugetul repartizat fiind de 20,192 miliarde lei, Ministerul Apărării Naţionale, 23,736 miliarde lei, cu 16,15% mai mult, Ministerul Culturii – 943,639 milioane lei, mai mult cu 9,14%. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va primi cu 2,54% mai mult – 32,839 miliarde lei, dar insuficient, având în vedere problemele cu care se confruntă.

Bugetul Ministerului Justiției va ajunge la 4,904 miliarde lei (plus 4,74%), al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale la 41,911 miliarde lei (plus 32,74%), iar al Ministerului Tineretului şi Sportului la 569,107 (plus 0,77%). Ministerul Transporturilor va primi 11,808 miliarde lei (plus 3,28%).

O majorare substanțială va fi la Ministerul Fondurilor Europene unde au fost alocate 2,094 miliarde lei (plus 62,01%). Va crește și alocarea financiară pentru Secretariatul General al Guvernului, cu 5,49%, până la 1,9 miliarde de lei.

Anul viitor, bugetul Academiei Române crește până la 566 milioane de lei, cu 9,9% față de anul în curs, bugetul Camerei Deputaților crește cu 6%, până la 470 milioane de lei, iar al Senatului cu 1,6%, până la 215 milioane de lei.

Orban se bazează pe Crăciun și Revelion

Liberalii, susținuți de președintele Klaus Iohannis, preferă asumarea răspunderii pe Legea bugetului, în locul dezbaterilor din Parlament. Asta ar fi o premieră deoarece până acum niciun Guvern nu și-a asumat răspunderea pe acest act normativ.

În mod surprinzător, cei mai aprigi contestatari ai procedurii nu sunt social-democrații, ci USR. Oamenii lui Dan Barna nu vor, sub nicio formă, adoptarea Bugetului prin asumare.

Premierul Ludovic Orban susține că dezbaterea în Parlament ar putea avea loc cu condiția ca aleșii să fie dispuși să vină la muncă în Ajunul Crăciunului și să renunțe la Revelion.

„Practic, pentru dezbaterea bugetului nu mai ai decât trei zile: 23, 30 şi 31. În orice ţară civilizată din lumea asta bugetul se adoptă înainte de începerea anului bugetar. Dacă am putea obţine nişte garanţii că oamenii aceia au chef de dezbateri şi că vin la lucru, am putea accepta dezbaterea”, a declarat Orban. Premierul a explicat că în această săptămână nu poate fi discutat deoarece 38 de senatori PSD sunt plecați la Bruxelles.

Iohannis și-a făcut rost de bani de renovare

Președintele Klaus Iohannis consideră că varianta asumării răspunderii este fezabilă. „Este un buget bun, este un buget care prevede sumele necesare la toate capitolele, şi cred că va fi un buget care poate să permită menţinerea ritmului de creştere economică. Acest lucru este foarte important”, a declarat șeful statului.

În ceea ce privește majorarea bugetelor Serviciilor, președintele spune că nu sunt excesive. „La Servicii, lucrurile nu au fost majorate semnificativ în nicio parte. Sunt bugete care se axează în primul rând pe satisfacerea nevoilor absolut normale de cheltuieli cu salariile. La partea de investiţii de capital s-a mers aproape la un minim, cu speranţa ca în anii următori să se poată reveni. Deci nu sunt bugete bogate, ca să mă exprim aşa”, a declarat, ieri, Iohannis.

Și Administraţia Prezidenţială primeşte mai mulţi bani pentru că Palatul Cotroceni trebuie renovat. „E o clădire care nu poate fi folosită. Dar guvernele de până acum au considerat că Administraţia Prezidenţială nu are nevoie de bani, că noi putem să trăim şi aşa, din simpatii. Doar că şi noi avem nevoi foarte concrete, iar creşterea este minusculă, ca să mă exprim aşa”, a explicat președintele.

 Ocolirea Parlamentului, contestată de USR

Președintele USR București, Claudiu Năsui, spune că decizia premierului, de asumare a răspunderii pe Legea bugetului, lasă Parlamentul în offside.

„Noi am criticat această metodă de a adopta legea bugetului, ar fi o premieră în România să nu existe absolut deloc dezbateri pe legea bugetului. Este o lege foarte amplă, care chiar și atunci când erau dezbaterile grăbite și mai ținem minte acele două-trei zile cu câte 16 ore de dezbateri în fiecare zi, măcar exista ceva, măcar aveai procesul acesta în care miniștrii veneau în fața Comisiei, filmați de presă și vizibili de toată lumea, să răspundă la întrebări, să spună ce vor face cu banii”, a declarat, ieri, Năsui la RFI.

Liderul USR a adăugat că, deși acest lucru este grav, nu se impune o moțiune de cenzură. USR va depune amendamente la proiectul de lege și speră că acestea vor fi adoptate în baza înțelegerii avute atunci când au susținut învestirea Guvernului.