Orban la Strasbourg: Ţintesc către o încetare a focului în Ucraina

Sursa foto: Facebook/ Viktor Orban, premierul din Ungaria

De la Strasbourg, premierul ungar Viktor Orban a evidențiat prioritățile țării sale pentru președinția rotativă a Uniunii Europene, printre care cererile de încetare a focului în Ucraina.

Orban spune că Ucraina nu poate câștiga pe câmpul de luptă

Înainte de plenul Parlamentului European, Orban a afirmat că „Ucraina nu poate câștiga pe câmpul de luptă”, adăugând că este în interesul Bruxelles-ului să stabilească o mai bună comunicare cu Rusia, pentru a negocia o încetare a focului.

Conferința de presă a lui Orban a fost întreruptă de un membru al opoziției maghiare, care a aruncat asupra sa cu bancnote false și l-a acuzat că s-a vândut președintelui rus Vladimir Putin. Protestatarul l-a etichetat pe Orban drept "trădător".

„Atât liderii din Ucraina, cât și din Rusia sunt convinși că timpul este de partea lor. Prin urmare, nu vor să facă compromisuri sau să facă pace. Vor continua să prezinte așa-numitele planuri de victorie, dar nu sunt pregătiți pentru o încetare a focului”, a declarat Orban, adesea criticat de Bruxelles pentru poziția sa considerată favorabilă față de Rusia.

Liderul maghiar vrea controale mai stricte la frontieră

Pentru premierul maghiar, presiunea din partea țărilor din sudul lumii este necesară pentru a ajunge la pace. Între timp, Orban a sugerat că, în timp ce țările individuale din bloc ar putea continua să sprijine Ucraina cu ajutoare militare, acest lucru ar trebui făcut la nivel național.

„Cei care cred că ceea ce facem noi ca UE este corect, pot continua să-i sprijine pe ucraineni. Dar pentru cei care nu sunt de acord, cum ar fi Ungaria, nu vom face asta. Acest lucru ar trebui să fie la latitudinea guvernelor naționale”, a adăugat Orban.

Deși a recunoscut diferențele de opinie cu privire la război cu majoritatea statelor membre UE, Orban a insistat că majoritatea europenilor "vor pacea", în timp ce liderii europeni sunt în favoarea continuării conflictului.

Orban a folosit, de asemenea, discursul său pentru a sublinia poziția sa privind controalele mai stricte la frontiere și politicile migratorii mai severe în întreaga UE. El a cerut ca hotspot-urile din afara celor 27 de state membre să elaboreze cererile de azil și un „summit Schengen” regulat pentru a discuta despre controlul frontierelor.

Orban nu e de acord cu politica de migrație a UE

Orban a reiterat, de asemenea, cererea țării sale pentru o excludere din politica de migrație a UE, o abordare pe care Guvernul olandez o ia în considerare. „Ideea unei politici comune de migrație este acceptabilă, dar vă rugăm să lăsați țările care nu pot urma curentul principal, să aibă opțiunea de neaderare. Altfel, vom distruge Uniunea Europeană”, a spus premierul maghiar.

Orban a amenințat deja că va trimite refugiați la Bruxelles ca răspuns la o amendă impusă de Curtea Europeană de Justiție pentru încălcarea legislației UE privind azilul: „Vom respecta legea și reglementările europene, dar dacă cineva căruia i s-a acordat azil în Ungaria vrea să meargă la Bruxelles, vom fi bucuroși să-l ajutăm”.

Europarlamentarul olandez Tineke Strik, care face rapoarte pentru Ungaria în Parlamentul European, l-a acuzat pe Orban că subminează sistemul comun de azil al UE. Într-un interviu acordat Euronews, Strik a declarat: „Folosește retorica pentru a-și consolida poziția și a șantaja UE pentru mai multe finanțări. Nu respectă obligațiile de azil, iar migranții sunt respinși la granițele Ungariei”.

Orban vrea România și Bulgaria în Schengen

Una dintre principalele priorități ale lui Orban în timpul președinției maghiare a UE este intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Alte obiective evidențiate includ extinderea UE, îmbunătățirea competitivității întreprinderilor, politica agricolă și gestionarea provocărilor demografice ale Europei.

De când Ungaria a preluat președinția UE în iulie, diplomații săi au fost nevoiți să înfrunte critici și mai multe întâlniri boicotate de miniștrii europeni. Între timp, aproximativ 21 de miliarde de euro din fondurile UE alocate Ungariei rămân înghețate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept.

O procedură conform articolului 7 declanșată de Parlamentul European este încă în desfășurare, ceea ce ar putea priva Ungaria de drepturile sale de vot în Consiliul UE.

Orban a respins îngrijorările, descriind procesul articolului 7 drept „propagandă pură”. El și-a exprimat încrederea în gestionarea fără probleme a președinției, la fel cum a făcut-o în 2011, afirmând: „Argumentul meu către ceilalți lideri ai UE este: dacă ați avut încredere în mine o dată, trebuie aveți încredere în mine de două ori”, potrivit Euronews.

(Traducerea: Oana Avram, RADOR RADIO ROMÂNIA)