Premierul interimar, Ludovic Orban, a comentat în cadrul unei emisiuni televizate declarația de luni a președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, potrvit căreia CCR nu a spus că nu putea ca președintele să îl desemneze pe Ludovic Orban.
„Noi nu am spus că nu putea să îl desemneze pe Ludovic Orban. Noi am spus că președintele propune Parlamentului o persoană capabilă să coaguleze o majoritate parlamentară, ca să formeze un guvern. Noi am reproșat că a fost propus un candidat care nu a fost propus pentru a forma un guvern şi, așa cum declară candidatul, ca să pice, ca să fie respins de Parlament”, este declarația lui Dorneanu.
„Asta mi se pare... Fac analiză politică. Eu cred că Curtea Constituțională trebuie să judece în funcție de textele constituționale, în litera și spiritul Constituției. Eu nu am văzut scris așa ceva în nicio, în niciun articol din Constituție. Hai să fim cinstiţi! Dacă ne uităm la ultimii trei ani de zile, vedem că foarte multe solicitări ale PSD, conflicte juridice de natură constituțională, sesizări, cum a fost sesizarea de exemplu legată de Legea de corectare a Ordonanței 114, mai ales cea referitoare la interdicția cumului din pensiei, luat din sistemul public, pensii cu salariul în sectorul public.
E chiar și culmea, au judecat niște oameni care sunt cumularzi, care se află în situația respectivă. Aproape poţi să zici că erau în conflict de interese pentru a judeca o astfel de speță. Foarte multe decizii au fost în favoarea PSD - acesta este adevărul. E statistic. Sigur că au fost decizii care au fost luate și la sesizări pe care le-am depus noi, dar în cazuri evidente de neconstituționalitate. Să ne readucem aminte că a ajuns Curtea Constituțională să dea ordin ce trebuie să facă președintele, forțându-l pe președinte să o demită pe Laura Codruța Kovesi, caz fără precedent.
Acuma a ajuns să intervină pe parcursul unei proceduri care a fost declanșată și să decidă ceva pe baza unor presupuneri și pe baza unor declarații politice. Îmi pare rău. Curtea Constituțională nu judecă pe baza unor declarații politice sau... Acuma ce o să facă? O să îi pună la detectorul de minciuni pe toți candidații de premier, că sunt desemnați de președinții României, să vadă dacă vor sau nu vor să constituie majoritatea parlamentară? Acolo lucrurile sunt foarte simple. Textul constituțional spune că președintele desemnează premierul.
Într-adevăr, dacă există un partid care a câștigat alegerile și are majoritate absolută, adică 50% plus unu dintre parlamentari, președintele trebuie să nominalizeze premierul desemnat de acel partid. Nu e situația în care ne găsim noi astăzi, ca să nu mai spun că noi ne găsim după un an electoral, în care s-a văzut clar care este voinţa cetățenilor, care au pus pe primul loc Partidul Național Liberal în alegerile europarlamentare, care cetățeni români au adoptat cu un scor formidabil referendumul convocat de președintele României şi care l-au ales pe Klaus Iohannis președintele României cu o majoritate copleșitoare, peste două treimi au votat cu președintele României în turul 2.
Există o voință clară, publică exprimată în acest sens. Mai mult decât atât, sigur, nu aș vrea să comentez până nu văd motivarea, pentru că vreau să văd cum pot să motiveze.
Curtea Constituțională a fost chemată să judece un conflict juridic de natură constituțională între președintele României și Parlamentul. Curtea judecă în baza Constituției, literei și spiritului Constituției sau în baza unor decizii anterioare pe care le-a luat pe speţe, care să facă parte din jurisprudență.
Ei, de exemplu, întemeiază în comunicarea publică pe care au făcut-o decizia lor pe o decizie a Curții Constituționale luată în 2014 pe un proiect de revizuire a Constituției, care fuseseră adoptat de comisia de revizuire a Constituției care se formează în 2014, uitând că tot Curtea Constituțională, în 2018, a decis că nu fac parte din jurisprudență acele decizii ale Curții Constituționale care vizează inițiative de revizuire a Constituției care nu s-au materializat, care nu au dus la modificarea Constituției, adică e o contradicție între o decizie a Curții și invocarea unei decizii a Curții care, repet, conform deciziei din 2018, nu face parte din jurisprudență, ca atare, nu poate fi invocată”, a concluzionat Orban la Digi24.
Recomandările noastre
