Orașul slovacilor din România: Povestea unei colonizări și a tradițiilor păstrate peste două secole

Orașul slovacilor din România: Povestea unei colonizări și a tradițiilor păstrate peste două secole

Nădlac, un oraș de graniță intens tranzitat, ascunde o poveste impresionantă de colonizare și tradiție. Aflat în vestul României, acesta nu este doar un punct de trecere între țări, ci și un loc cu o identitate multiculturală distinctă, formată de valurile de slovaci stabiliți aici în urmă cu mai bine de două secole.

O colonizare istorică din rațiuni economice

Migrația slovacilor către Nădlac a început în 1803, când dificultățile economice din Slovacia i-au determinat să caute condiții de viață mai bune. După retragerea otomanilor, multe terenuri agricole din regiune au rămas pustii, iar proprietarii acestora aveau nevoie de forță de muncă harnică pentru a le exploata. Slovacii au fost atrași cu facilități greu de refuzat: scutirea de impozite timp de trei ani, libertatea de a construi mori de apă și de vânt, dar și dreptul de a-și practica religia fără restricții.

„Aceasta a fost o colonizare deliberată a Ținuturilor de Jos. Slovacii au venit în valuri succesive, părăsind satele din Slovacia pentru a se stabili în Nădlac”, a explicat Ludmila Somrakova, profesoară de istorie.

Placă comemoratrivă - 200 de ani de la venirea slovacilor la Nădlac

Placă comemoratrivă - 200 de ani de la venirea slovacilor la Nădlac. Foto: Wikipedia

 Slovacii din Nădlac au reușit să își păstreze limba și obiceiurile

Potrivit recensământului din 2011, aproape jumătate din populația orașului Nădlac este de origine slovacă. Dintre cei 7.398 de locuitori, 47,64% erau slovaci, 44,5% români, iar restul aparțineau altor minorități. Comunitatea slovacă din Nădlac a reușit să își păstreze limba și obiceiurile, acestea fiind celebrate prin evenimente culturale și activități educative.

Orașul găzduiește Liceul Jozef Gregor-Tajovský, numit după celebrul scriitor slovac, precum și Biserica evanghelică luterană, monument istoric fondat în 1812. Un alt punct de interes este o casă țărănească transformată în muzeu la sfârșitul anilor ’90, administrată de Uniunea Slovacilor și Cehilor din România, care oferă o fereastră spre trecutul acestei comunități unice.

Ne puteți urmări și pe Google News