Arheologii de la Institutul Național de Antropologie și Istorie din Mexic (INAH) au descoperit rămășițele vechi de 1.000 de ani ale unui vechi oraș mayaș, Ocomtún, în rezervația ecologică Balamkú din Peninsula Yucatán.
Descoperirea a fost posibilă datorită unei scanări cu laser aeropurtat (LiDAR) efectuate de Centrul Național de Cartografiere Laser Aeropurtată de la Universitatea din Houston, care le-a permis cercetătorilor să identifice numeroase concentrări de structuri prehispanice în întreaga Peninsulă Yucatán.
Situl arheologic, situat pe o peninsulă cu teren înalt, înconjurată de zone umede extinse, se întindea pe o suprafață de peste 50 de hectare și avea diverse clădiri mari, inclusiv câteva structuri piramidale de peste 15 metri înălțime, scrie BBC.
Piramidele din cadrul ruinelor de la Ocomtún serveau unor scopuri religioase și spirituale pentru poporul mayaș, piramidele mari, în trepte, fiind folosite pentru ceremonii, ritualuri și sacrificii.
Pe lângă aceste structuri, arheologii de la INAH au găsit ceramică, trei piețe separate, mai multe curți și întindere unde poporul mayaș ar fi jucat jocuri cu mingea, cum ar fi pelota.
Pelota era un sport de echipă popular în toate culturile mezoamericane antice, dar mulți istorici cred că avea și scopuri simbolice și spirituale. Cercetări recente arată, de asemenea, că cenușa conducătorilor mayași ar fi putut fi folosită în procesul de fabricare a mingii, ca o modalitate de a-i face să trăiască din nou după moarte.
Descoperirea de la Ocomtún face parte dintr-un proiect mai amplu al INAH care urmărește să cerceteze Peninsula Yucatán, care acoperă părți din Mexic, Belize și Guatemala. Unele vestigii descoperite în situl Ocomtún pot servi drept reflectare a schimbărilor ideologice și de populație în vremuri de criză care au dus la prăbușirea organizației sociopolitice complexe și la declinul demografic drastic din câmpiile joase centrale mayașe.
Cum s-a prăbușit civilizația mayașă
Prăbușirea civilizației maya din jurul anilor 800-1000 e.n. s-a datorat unei secete prelungite și defrișărilor. Pe măsură ce societățile mayașe au defrișat mai multe păduri pentru a face loc agriculturii, și-au limitat propriile resurse. Alte studii au examinat aceste tendințe și le-au aplicat date cantitative, folosind înregistrări ale populației și măsurători de pe terenurile împădurite moderne pentru a construi un model computerizat al defrișărilor istorice din Yucatán. Civilizația mayașă a atins o densitate a populației fără precedent, care a fost catastrofală atunci când a fost combinată cu seceta și despădurirea.
Ruinele de la Ocomtún sunt deosebit de importante prin faptul că oferă foarte multe informații, aducându-le cercetătorilor o imagine mai clară asupra căderii culturii mayașe în ținuturile joase din Yucatán.