Morțile suspecte, suspiciunile de atentat nu au ocolit nici numele grele ale establishmentului politic de după cel de Al Doilea Război Mondial. Începuse Războiul Rece, iar SUA și URSS cu aliații lor se confruntau inclusiv la nivelul ONU. Așa că dispariția secretarului general al ONU a stârnit o polemică aprinsă.
ONU fusese creată la finalul celui de Al Doilea Război Mondial pentru a veghea la păstrarea și reglementarea păcii în lume, pentru ca războaie catastrofale precum precedentele conflagrații mondiale să nu se mai repete vreodată.
Începutul anilor 60 a fost unul destul de efervescent, cu acuzații de infiltrare reciprocă ale unui bloc politico-militar în afacerile celuilalt bloc-politico-militar. Lumea se confrunta cu un amplu proces de decolonizare, adică de ieșire a mai multor regiuni și teritorii aflate în regim colonial francez sau britanic, din acest regim colonial și de trecere la statutul de țări și națiuni independente.
Evident, Africa, Asia deveniseră un câmp de încercare. Franța, Marea Britanie și SUA doreau să păstreze noile state în orbita fostelor metropole, dar Uniunea Sovietică dorea să intre puternic aici, pentru că liderii de Kremlin vedeau că era un teren propice să „altoiască” ideologia și sistemul economic comunist pe lupta internă anticolonială.
Evident, în această ecuație complicată, ONU, unde SUA, Statele Unite și Rusia aveau drept de veto în Consiliul de Securitate (alături de Franța și China), era pe undeva pe la mijloc, dar asta nu i-a oprit pe Secretari Generali curajoși precum suedezul Dag Hammarskjold să încerce o rezolvare a diferendelor post-coloniale, chiar cu prețul vieții.
Cine a fost Dag Hammarskjold
Suedezul Dag Hammarskjold (1905-1961) a fost al doilea Secretar General din istoria ONU, învestit în anul 1953. Diplomatul și omul politic suedez a încercat să crească prestigiul ONU și să se implice în soluționarea unor chestiuni internaționale deosebit de sensibile, cum ar fi războaiele israeliano-arabe, situațiile de criză africane, eliberarea prizonierilor americani din China, în tmpul Războiului din Coreea (1950-1953).
În anul 1957, omul politic suedez a fost reales în această înaltă demnitate. În 1961, provincia belgiană Congo și-a proclamat independența. Bogățiile acesteia însă atrăgeau interesele marilor puteri, așa că atât URSS, cât și Marea Britanie, SUA susțineau diverse facțiuni rebele. De departe, cea mai importantă criză o reprezenta situația provinciei rebele Katanga, în care lider era Moise Tshombe. Prin atitudinea sa, Dag Hammarskjold iritase diplomația sovietică, Moscova cerând în repetate rânduri înlocuirea sa cu o comisie de trei lideri care să reprezinte actorii ”războiului rece” adică blocul comunist, blocul capitalist și statele nealiniate politic (din Mișcarea de Nealiniere).
Nu doar sovieticii erau nemulțumiți de prestația omului politic suedez. Patronii belgieini care exploatau bogatele zăcăminte minerale din Katanga aveau interesul să nu piardă monopolul exploatărilor miniere. De aceea, cele patru deplasări ale lui Dag Hammarskjold în provincia africană au fost criticate. Scopul lor era ca insurgenții lui Moise Tshombe să înceteze focul și să încheie pace sub medierea trupelor ONU.
Secretarul General al ONU a dispărut
În noapteade 17/18 septembrie 1961, Dag Hammarskjold se îndrepta spre Katanga, la o nouă rundă de negocieri cu Moise Tshombe. Avionul în care se afla a pierdut legătura cu turnul de control lângă Ndola (azi în Zambia, atunci în Rhodesia de Nord) prăbușindu-se. Moartea lui Dag Hammarskjold a lansat numeroase speculații, de la simplu accident aviatic, la asasinat prin sabotarea avionului. Nu este singurul incident de acest fel.
Deși verdictul oficial a fost accident aviatic, foarte mulți specialiști au fost convinși că a fost vorba de eliminarea acestui diplomat, considerat incomod. În 1967, un diplomat francez, Claude de Kemoularia, s-ar fi întâlnit cu mercenari și cu un pilot care a mărturisit că a fost plătit să provoace un sabotaj la avionul pe care urma să îl folosească Secretarul General al ONU. Diplomatul a făcut aceste declarații acum 10 ani, în 2007, alimentând astfel presupunerea că asupra lui Dag Hammarskjold a avut loc un atentat.