Forțați de lipsa de timp sau pentru că sunt comozi și n-au o minimă educație farmaceutică, unii români preferă să sară peste sfatul medicului când sunt bolnavi și decid singuri schema de tratament când sunt bolnavi. Așa se ajunge la automedicaţie, care înseamnă obiceiul de a lua medicamente din proprie inițiativă, fără prescripție medicală, și care reprezintă un mare pericol pentru cei care apelează la ea în necunoștință de cauză.
Despre acest aspect ignorat de mulți români a vorbit recent medicul Carmen Ţurcan, care lucrează în Compartimentul de Promovare a Sănătăţii, în cadrul DSP Vrancea. Specialista a explicat foarte clar de ce nu trebuie să decidem singuri ce medicamente ni se potrivesc chiar și pentru o banală răceală sau durere de cap.
„Toate medicamentele sunt indicate pentru o anumită patologie, dar ele au şi contraindicaţii. În condiţiile în care mergi la medic, el ştie de obicei care sunt problemele tale de sănătate şi alege din paleta de medicamente care este cel mai bun şi potrivit pentru boala pe care o ai.
Banala aspirină, despre care multă lume consideră că este eficientă în viroze, boli antiinflamatorii, are o contraindicaţie majoră. Ea are efectul de a irita mucoasa gastrică persoanelor care au probleme cu stomacul”, a declarat Carmen Ţurcan, conform adevarul.ro.
Cum poate dăuna prea mult paracetamol
Atenție! Nu doar aspirina luată la întâmplare și fără un motiv serios ne pune sănătatea în pericol. Mai este și paracetamolul, alt medicament favorit al românilor și care este folosit pe post de panaceu universal.
Cine are obiceiul de a înghiți paracetamol la cea mai mică durere trebuie să știe că poate ajunge la insuficienţă renală. Sunt destulle cazuri în care cei atrași de cantitățile mari de paracetamol au ajuns la dializă.
Totuși, în România, cele mai mari probleme legate de automedicație sunt legate de antibiotice. Deși în țara noastră este interzisă vânzarea antibioticelor fără reţetă, unii români reușesc să treacă de această barieră și se ”îndoapă” cu ele. Urmarea?
„Antibioticele duc la apariţia tulpinilor bacteriene rezistente şi rezultatul este faptul că antibioticul nu mai are efectul scontat, dezvoltând bacterii mult mai rezistente, pe care le pot transmite şi celor din jur.
Atenție și la antibiotice
Este motivul pentru care încercăm să administrăm din ce în ce mai puţine antibiotice, mai ales pe cele de ultimă generaţie, pentru a putea fi folositoare doar atunci când sunt administrate”, a completat Carmen Ţurcan.
Specialista s-a mai referit și la cei care încep un tratament și când constată că se simt mai bine decid singuri întreruperea acestuia. Medicii susțin că astfel se greșește pentru și nu se mai poate vorbi despre o vindecare. Efectele? Vor fi necesare alte tratamente de lungă durată și mai costisitoare.
„Totdeauna este corect ca, atunci când mergem la doi sau trei medici, pe patologii diferite, să avem cu noi şi indicaţiile medicale de la fiecare doctor în parte, pentru ca aceştia să nu greşească medicaţia”, a mai spus medicul de la DSP Vrancea.