În emisiunea "Dosare de presă" moderată de Mirel Curea, jurnalistul Mădălin Ionescu a dat detalii interesante despre perioada în care a activat ca cercetător la Arhivele naționale. Realitatea i-a servit o lecție dură: dualitatea ei. Studiu de caz: Ion Iliescu.
A dat admitere la Filosofie în anul de grație 1989, când domeniul era doar "o expoziție a ideilor comuniste ale perioadei. Mi-a picat omul nou în viziunea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Nu am scris nimic". A luat nota 3 la Filosofie, însă Revoluția i-a adus o nouă șansă. La Istorie a luat cea mai mare notă la admitere, în anul 1990, în condițiile în care erau 16 candidați pe loc. A intrat printre primii. "Dacă sistemul s-ar fi perpetuat, probabil nu aș fi intrat niciodată la Istorie", admite realizatorul TV.
După absolvirea facultății, a urmat o altă provocare. A dat examen și s-a angajat la Arhivele Naționale ca referent de specialitate. Perioada respectivă a coincis cu destrămarea unor iluzii, mai ales că era "foarte de dreapta". A descoperit, de exemplu, că toate materialele despre Ion Iliescu fuseseră prelucrate. "Toată arhiva Partidului Comunist Român a stat la Armată. A fost periată, erau materiale întregi din care lipseau pagini care îl priveau pe Iliescu. Era o perioadă de combat între forțele politice. Chestia cu Iliescu m-a frapat".