Oamenii de știință nu văd cu ochi buni teoria potrivit căreia noul coronavirus ar trebui lăsat să cricule liber pentru a se obține o imunitate colectivă, precizând că aceasta reprezintă un „miraj periculos”.
Potrivit acestui scenariu, odată ce un anumit procent din populație a fost infectat de noul coronavirus, epidemia se va opri de la sine, deoarece potențialele victime vor căpăta imunitate în fața bolii. În prezent, după mai multe luni în care pandemia a evoluat, oamenii de știință nu mai cred în această ipoteză.
Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, susține că „niciodată în istoria sănătăţii publice, imunitatea colectivă nu a fost utilizată ca strategie pentru a reacţiona la o epidemie şi cu atât mai puţin la o pandemie. Este problematic din punct de vedere ştiinţific şi etic”.
El a precizat că „a lăsa cale liberă unui virus periculos, pe care nu îl înţelegem încă pe deplin, este pur şi simplu contrar eticii. Nu este o opţiune”, precizând că majoritate a persoanelor din cele mai multe ţări sunt susceptibile să contracteze virusul. Astfel studiile de seroprevalenţă arată că în cele mai multe ţări, mai puţin de 10% din populaţie a fost infectată.
Prin urmare, miliarde de oameni sunt expuşi la un virus mai periculos, mai letal şi mai contagios decât gripa sezonieră. Pentru care nu există vaccin.
Un calcul periculos și dăunător
Încă din lunamai, OMS a avertizat că state care se bazează pe imunitatea colectivă se angajează „într-un calcul cu adevărat periculos”, deși președintele american Donald Trump a apărat această idee.
La începutul lunii octombrie, numeroşi oameni de ştiinţă s-au alăturat unei mişcări la nivel internaţional – „Marea Declaraţie Barrington” – care propune ca virusul să fie lasat să circule în cadrul populației tinere și sănătoase, protejând, în același timp pe cei mai vulnerabili.
Pentru susţinătorii ideii, principalul beneficiu ar fi evitarea daunelor economice, sociale şi sanitare - carantină generalizată, chiar dacă unele ţări, precum Spania sau Franţa, au fost nevoite să reintroducă măsuri de izolare locale.
Un scenariu greșit
În aceste condiții, 80 de oameni de ştiinţă au atras atenția că o astfel de mișcare este o greșeală, după cum relatează jurnalul medical The Lancet.
„O transmisie necontrolată la cei mai tineri ar prezenta riscuri importante în ceea ce priveşte sănătatea şi mortalitatea pentru întreaga populaţie”, au atras atenţia aceştia menţionând, de asemenea, riscul de a se ajunge la saturaţia sistemelor sanitare.
În acest sens, a fost dată ca exemplu Suedia, care a refuzat aplicarea măsurilor de carantină şi închiderea şcolilor, barurilor şi restaurantelor. Țara pare că a fost prinsă din urmă de pandemie. Iar rata mortalității asociate COVID-19 este printre cele mai crescute din lume, raportat la nivelul populației.
O altă problemă este reprezentată de faptul că nu se cunoaşte cu exactitate cât durează imunitatea împotriva COVID-19, având în vedere că au fost raportate cazuri de reinfectare, deşi foarte rare.
„Este posibil ca anticorpii să slăbească în timp”, a declarat săptămâna trecută Maria Van Kerkhove, responsabilă în cadrul OMS.
„Reinfectările ne arată că nu ne putem baza pe imunitatea dobândită prin infectare naturală pentru a obţine imunitatea de grup”, a scris Akiko Iwasaki, specialistă în imunologie în cadrul Universităţii Yale din Statele Unite.
Încă o teorie contrazisă
Unii susţinători ai imunizării naturale de turmă susţin, de asemenea, că pragul său - estimat în general la aproximativ 60-70% - este de fapt mai redus, în special deoarece nu toată lumea este susceptibilă în mod egal la contaminare (cu diferenţe între populaţia din mediul rural şi cea din zonele urbane, spre exemplu, sau între tineri şi vârstnici).
De-a lungul timpului s-a descoperit că unii oameni sunt protejaţi de Sars-CoV-2, chiar dacă nu au întâlnit virusul, a explicat Frédéric Altare de la INSERM. Aceștia au dezvoltat o altă imunitate, numită „celulară'” datorită unui anumit tip de globule albe din sânge. Fără îndoială deoarece au întâlnit anterior agenţi infecţioşi asemănători cu Sars-CoV-2, iar aceste celule sanguine îl identifică drept un pericol şi îl atacă, a spus cercetătorul.
„Ceea ce înseamnă că cifrele pe care le avansăm - 5-10% din imunitatea posibilă - este probabil puţin subestimată, însă nu cunoaştem în ce măsură”, a notat Frédéric Altare.
Dar chiar şi luând în considerare (această) altă imunitate, faptul că oamenii nu se infectează la fel, că populaţiile mai în vârstă sunt mai puţin susceptibile de a se infecta deoarece se protejează mai mult, reuşim să reducem procentele la 50%, nu mai jos de atât, este de părere Altare.
Maladia COVID-19 a ucis peste 1,1 milioane de persoane, potrivit statisticilor oficiale.