Pandemia provocată de virusul SARS-Cov-2 a avut diverse forme până acum, însă valul cinci se preconiza a fi unul mai blând. Infectarea cu Omicron nu părea atât de gravă și chiar se vorbea despre finalul pandemiei. Deși multe state au relaxat măsurile, în România situația este complet diferită. Din ce în ce mai multe persoane sunt internate la ATI, iar numărul deceselor se apropie de cifrele din valul patru.
Bilanțul din ultimele 24 de ore nu arată deloc o situație bună în ceea ce privește valul cinci al pandemiei de COVID-19. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 1.120 de persoane infectate cu virusul SARS-Cov-2 au fost internate la Terapie Intensivă, iar 176 de pacienți au decedat. Experții susțin că România a înregistrat un număr record în valul cinci, ceea ce în țări nu s-a întâmplat.
Varianta Omicron se răspândește extrem de repede, însă infectarea este mult mai blândă în comparație cu Delta. Tocmai din acest motiv alte state nu înregistrează un număr mare de persoane aflate în stare gravă sau decedate. Totuși, în România, valul cinci este la fel de virulent ca și precedentul.
„Este greu să spunem în acest moment dacă suntem în vârful valului 5 sau într-o fază de platou. Cred că este important să vedem ce se va întâmpla în zilele următoare. Dacă vom încheia săptămâna cu o medie apropiată de săptămâna trecută, putem să vorbim cumva despre un platou, dar un platou înalt. În mod normal, în valul Omicron, un platou de peste 30.000 de cazuri – dacă aceasta va fi situaţia – n-ar fi trebuit să ne îngrijoreze în sine. Dar sunt câţiva factori care mie îmi atrag atenţia”, subliniază dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.
Unul dintre aceşti factori este rata mare de pozitivare – peste 30%: „Cu alte cuvinte, deşi testarea s-a îmbunătăţit în ultimele luni, rata mare de pozitivare ne arată că avem nevoie de o testare şi mai extinsă. Acesta este un lucru pe care să spunem că îl înţelegem, pentru că ţine de capacitatea sistemului nostru de a oferi testarea”.
Specialiștii din România nu au date exacte cu privire la infectare
Specialistul susține că în România există și alți parametri, care în alte state de există.
„Şi anume, un număr crescut de persoane internate la ATI, comparativ cu ceea ce ne aşteptam, şi un număr mare de decese. Sigur, cei mai mulţi dintre cei decedaţi erau nevaccinaţi. Dar, totuşi, ar trebui să ne întrebăm de ce ajung mulţi români în valul Omicron la ATI, în condiţiile în care ştim că boala determinată ar trebui să fie mai uşoară”, punctează medicul.
Marius Geantă susține că specialiștii nu pot ști cu exactitate câte din cele peste 35.000 de cazuri de infecție sunt cu Delta și câte cu Omicron.
„O altă chestiune ar putea ţine de statusul vaccinării, adică o persoană nevaccinată, mai ales dacă are şi comorbidităţi, şi, încă un element interesant, cred eu, între cei decedaţi şi vaccinaţi, o singură persoană nu avea raportate comorbidităţi. Deci, s-ar putea ca pe de o parte numărul redus de persoane vaccinate, cuplat cu numărul crescut de persoane care au comorbidităţi – obezitate, diabet zaharat, boli cardiovasculare, diverse forme de cancer şi boli asociate cu un răspuns imun deficitar – să fie elemente care să ducă la aceste cifre ridicate – adică persoane la ATI şi decese”, comentează medicul.
Din păcate, specialiștii nu pot trage concluzii deoarece nu dețin suficiente date cu privire la evoluția virusului SARS-C0c-2 pe teritoriul României. Medicul susține că, în funcție de evoluția subvariantei B.A.2, valul cinci ar putea să se prelungească.
„Noi avem o necunoscută: în ce măsură subvarianta B.A 2 a Omicron care e prezentă în România creşte, reinfectează persoanele deja infectate cu B.A 1 şi cum se comportă în relaţie cu o populaţie care e puţin vaccinată şi are acest risc de comorbidităţi.
Prelungindu-se valul, evident că apar noi cazuri şi noi variante”, mai spune medicul Marius Geantă.
Infectările zilnice nu pot determina o scădere sau o creștere
Declarații asemănătoare au fost făcute și de către Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti. Acesta susține că nu se pot trage concluzii pe baza numărul mare de pacienți în stare gravă și decese după cifrele aferente unei zile.
„Va trebui să urmăm cifrele la nivel de săptămână, să facem o medie. Dar, este limpede că atunci când ai o explozie de cazuri, se vor selecta – chiar dacă în procent mai mic – şi formele critice. Care, din păcate, înseamnă ATI şi pot să evolueze şi nefavorabil. În al doilea rând, contează şi când ajunge pacientul la spital. Dacă ajunge prea târziu, lucrurile pot să nu meargă bine. În plus, să nu uităm că mai există şi infecţiile cu varianta Delta, chiar dacă într-un procent minoritar, care vine cu cazuri severe”, apreciază medicul infecţionist.
Adrian Marinescu susține că se va putea vorbi despre o scădere a numărul de infectări abia atunci când se constată o scădere constantă la nivelul unei săptămâni.
„Nu ştiu dacă plecăm de la un vârf sau de la un platou. Important este când va fi scăderea care să fie susţinută. Atât. Eu cred că va fi curând. Ne aşteptam de la început ca de la jumătatea lui februarie să începapă să scadă”, a conchis directorul medical.