Savanții au creat un cancer de care planeta pare să nu mai poată scăpa. În miezul luptelor din cel de-al Doilea Război Mondial, umanitatea s-a trezit, fără să bănuiască măcar, în fața uneia dintre cele mai puternice otrăvuri pe termen lung, inventată vreodată.

Datele sunt îngrozitoare: începând cu 1950, 8,3 miliarde de tone de plastic au ieșit pe porțile fabricilor lumii. Asta înseamnă aproximativ 79 de milioane de avioane Boeing 747 puse la grămadă. Din aceste cantități șocante, 6,3 miliarde de tone sunt acum deșeuri, din care 79% ajung în natură, pe fundul râurilor și al oceanelor, în sol sau în gropi de gunoi.

Dacă în primă instanță, plasticul a reprezentat o inovație care părea a fi indispensabilă, acum Uniunea Europeană încearcă din răsputeri să scape de el, iar România este obligată să se alinieze reglementărilor internaționale în acest sens.

Toleranță zero

De la 1 ianuarie 2019, Guvernul României a interzis comercializarea pungilor de plastic subțire și foarte subțire cu mâner. Acestea au fost înlocuite cu cele biodegradabile, confecționate din amidon de porumb și imprimate cu cerneală pe bază de soia. Marele avantaj al sacoșelor eco este că se descompun în 6 luni, spre deosebire de cele de plastic, care au nevoie de sute de ani, în funcție de condițiile climatice. Mai mult, din cele biodegradabile rezultă materie organică, adică îngrășământ.

Guvernul nu se oprește aici, pentru că își propune eliminarea tuturor pungilor de plastic din comerț, inclusiv a celor fără mâner, cele pe care le găsim la tarabele din piață sau la raioanele cu fructe și legume din hipermarketuri. Astfel, în vederea descurajării consumului de pungi de plastic, entitățile comerciale vor trebui să plătească o ecotaxă, care a fost majorată, la finalul lunii iunie, de la 0,10 lei la 0,15 lei. Toți operatorii economici care introduc pe piață astfel de ambalaje de desfacere sunt vizați. Ei sunt obligați să plătească ecotaxa până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care și-au desfășurat activitatea, în funcție de numărul de pungi vândute.

Amenzi între 1000 de lei și 5000 de lei

Nedepunerea la termen a declarațiilor privind obligațiile la Fondul pentru mediu constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, informează Ministerul Mediului. În plus, pungile din plastic nu sunt singurele articole vizate de reglementările europene. Bețișoarele de urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele și agitatoarele pentru băuturi, bețele care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, recipientele pentru alimente, respectiv recipientele și paharele pentru băuturi, fabricate din polistiren expandat, sunt trecute pe lista neagră.

„Tehnologia, specialiștii și producătorii trebuie să se adapteze!”

Consumul de pungi de plastic e o bombă chimică pentru mediu, o puternică amenințare pentru ecosistemele acvatice din întreaga lume. Semnalul de alarmă cu atât mai mult se justifică în cazul României, care reciclează doar 16% din totalul deșeurilor produse, de 3 ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

Întrebat ce alternative avem la plastic, în contextul în care obiectivul României este să renunțe complet la acest material până în 2025, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, Mihai Drăgan, ne-a răspuns că această miză este, de fapt, o directivă a Uniunii Europene. „Totul ține de industrie. PETurile au drept alternativă sticla. Există deja anumiți producători care folosesc o componentă organică în PET-uri. Se va folosi lemnul sau plasticul biodegradabil. Variante există, algele sunt un exemplu inovativ. Tehnologia, specialiștii și producătorii trebuie să se adapteze. Indiferent de obiectul din plastic care trebuie înlocuit, avem alte opțiuni. Legat de sticlă, cum că producția acesteia ar fi mai scumpă, legislația noastră pleacă de la un principiu foarte simplu: poluatorul plătește. Producătorii trebuie să aibă în vedere că acele materiale sau ambalaje pe care le plasează pe piață trebuie să se întoarcă înapoi, în circuit, la reciclare și valorificare. Deci este vorba de o obligație, nu vorbim despre cât de scump sau cât de ieftin este să reciclezi. E o obligație care trebuie respectată”, ne-a spus Mihai Drăgan.

Termen: 2025

Marile magazine prezintă deschidere pentru economia circulară și fac demersuri susținute în acest sens, informează Ministerul Mediului. Un exemplu în acest sens reprezintă Carrefour. La începutul lunii iulie, în prezența ministrului Grațiela Gavrilescu, a lansat programul-pilot „Punem preț pe plastic”, care și-a propus încurajarea clienților să utilizeze pungi și caserole confecționate din materiale biodegradabile, respectiv din sticlă.

În cadrul evenimentului, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a declarat că obiectivul este ca România să renunțe complet la plastic până în 2025, iar primii pași au fost făcuți la începutul acestui an: „Prin negocieri, prin dialog cu retailerii, toată lumea a fost de acord, ca la 1 ianuarie 2019 să facem un pas câștigător spre sănătatea populației. Astfel, comercializarea și producerea unor astfel de pungi sunt eliminate de către România. Al doilea lucru este extrem de benefic, acea ecotaxă, care se pune pe toate tipurile de plastic, indiferent de mărime sau de grosime”, a declarat Grațiela Gavrilescu.

„Nu se scumpește nimic!”

Eliminarea pungilor din plastic din comerț nu înseamnă că cetățenii vor scoate mai mulți bani din buzunar, este promisiunea ministrului: „Nu se scumpește nimic. Cu plasa aceasta vă veți duce acasă și vă veți întoarce cu ea. Este foarte important să vedem la cât mai mulți retaileri pungi biodegradabile și chiar și de hârtie, ca să eliminăm plasticul. De asemenea, este important să lăsăm o perioadă de acomodare, sistemul trebuie să se implementeze gradual”, a punctat ministrul.

Economia circulară impune colectarea selectivă. Și în această privință, Grațiela Gavrilescu a dat asigurări că România este pe drumul cel bun: „Sunt pași importanți cu privire la colectarea selectivă. Unitățile administrativ-teritoriale, cele care sunt în contract fie direct cu operatorul de salubrizare, fie prin asociația de dezvoltare intercomunitară, au înțeles că numai prin campanii de informare și de conștientizare a populației, prin punerea la dispoziție de diferite tipuri de tomberoane, unde să depozităm astfel de deșeuri, ridicate corespunzător, ca să intre în industria de reciclare, putem reuși. A început să crească această colectare selectivă. În schimb, nu la fel de mult cum ne-am fi dorit. Și la ora actuală, când suntem aici, există dezbateri pe această temă, a colectării selective făcute la nivel de județe, unde sunt invitați operatori de salubrizare, primării, astfel încât să știe fiecare ce are de făcut”, a declarat ministrul Mediului.

Povestea plasticului: de la extaz, la agonie

În 1856, Alexander Parkes a inventat primul material plastic, pe care l-a brevetat sub denumirea de „Parkesin”. Ulterior, americanul John Wesley Hyatt a reușit să producă plastic industrial. Și-a brevetat produsul în 1869, iar apoi a trecut la fabricarea dinților falși, bilelor de biliard și a clapelor de pian.

„Vedetă” la Disneyland

În 1957, în parcul Disneyland a fost lansată o nouă atracție: Casa Viitorului, o locuință construită în întregime din plastic, de celebra companie Monsanto, implicată în ultimii ani în mai multe scandaluri, din cauză că ar fabrica pesticide cancerigene sau care distrug mediul înconjurător. În următorii 10 ani, milioane de vizitatori s-au plimbat prin camerele sale, cu pereți curbați și ferestre mari. Casa era dotată cu scaune, pardoseli, farfurii și pahare din plastic, fiind considerată la acea vreme o minune a industriei chimice.

Plasticul, s-a proclamat atunci, va fi „materialul zilei de mâine”! La mai bine de jumătate de secol de la construcția Casei Viitorului, omenirea toacă un milion de sticle de plastic în fiecare minut. Nimeni nu trăiește în case propriu-zise din plastic, dar materialul este peste tot: în pereți, în mobilă, în parchet și chiar în mâncare. Iar rutina populației include prea multe obiecte de unică folosință din plastic. Aruncate peste tot, acestea poluează într-o măsură covârșitoare planeta. Practic, un vis frumos a devenit unul dintre cele mai îngrozitoare coșmaruri.

Când a explodat plasticul pe piață

Încă din al Doilea Război Mondial, plasticul a fost folosit la scară industrială. De îndată ce războiul s-a terminat, companii mari au trecut de la producția de război, la produsele de consum. DuPont, de exemplu, și-a modificat fabricile pentru a produce fire pentru ciorapi din nailon, în locul parașutelor. În acea perioadă, oamenii nu considerau încă materialele plastice ca fiind de unică folosință.

Tranziția spre consumerism

Istoria și disponibilitatea acestui material indică clar că am devenit victimele sale. Cu cât plasticul are mai mult succes pe piață, cu atât avem mai mult de suferit. Obiceiul de a reutiliza un obiect, predominant în trecut, a dispărut. Oamenii mai rar se chinuie acum să repare un lucru, dat fiind că au posibilitatea să îl schimbe cu unul nou. Pe măsură ce alimentele congelate au fost introduse în ’50, ambalajele de unică folosință au devenit rezolvarea problemelor. Mâncarea congelată și ambalată, dar și alte produse au înlocuit vasele, tigăile și oalele. Încet-încet, oamenii s-au obișnuit cu ideea că lucrurile lor nu mai țin o viață, ci devin imediat gunoi.

În ultimii ani, un tsunami de pungi, tot felul de recipiente, paie și tacâmuri din plastic a lovit planeta. Jumătate din plasticul din întreaga lume a fost fabricat începând cu anul 2000, iar reciclarea materialului se dovedește a fi mai complexă decât topirea metalelor.

Coca-Cola, „regele” pet-urilor

Marii producători de bunuri de larg consum utilizează cantități uriașe de plastic și, totodată, au anunțat măsuri prietenoase cu mediul. În acest sens, cele mai puternice branduri din lume au dezvăluit la începutul acestui an cât de multe ambalaje din plastic creează într-un singur an. Coca-Cola, care comercializează 500 de mărci de băuturi acidulate, sucuri și apă, este lider în acest clasament. Într-un singur an, folosește nu mai puțin de 3 milioane de tone de plastic pentru producerea recipientelor sau ambalajelor. Nestle – 1,7 milioane de tone, Unilever – 610.000 de tone și Colgate – 287.000 de tone sunt alți giganți prezenți în raportul Fundației Ellen MacArthur și care promit eliminarea plasticului.

 

Cifre alarmante

Eliminarea consumului de plastic, respectiv reciclarea poate determina multiple beneficii. În prezent, cifrele se prezintă astfel:

La fiecare tonă de sticle PET nereciclate se utilizează aproximativ 7m3 spațiu de depozitare în gropile de gunoi;

Abandonat în natură, plasticul se descompune între 100 și 400 de ani;

Pentru fiecare kilogram de material PET sunt utilizate în jur de 2 kg de petrol + alte cantități de energie importante;

Producția de plastic utilizează o cantitate uriașă de energie: 8% din producția de petrol a globului;

La fiecare tonă de plastic reciclată, se poate economisi îndeajuns de multă energie, astfel încât un bec de 60W să funcționeze neîntrerupt timp de 6 ore.