Omar Hayssam, om de afaceri condamnat la 24 de ani de închisoare pentru terorism și infracțiuni economice, mai are de așteptat pentru a obține eliberarea condiționată.

În ianuarie, acesta a pierdut această oportunitate. Tribunalul Dâmbovița a confirmat termenul de 12 luni stabilit de instanța inferioară pentru depunerea unei noi cereri.

Omar Hayssam nu va fi eliberat condiționat. De ce a fost respinsă cererea

În decizia sa, instanța a constatat, printre altele, că deținutul „nu și-a manifestat un interes constant pentru reabilitare”.

În mod teoretic, individul sirian va fi eliberat din închisoare la data de 26 decembrie 2035. Asta după ce instanțele au contopit condamnările din cele 5 dosare, rezultând o pedeapsă totală de 24 de ani și 4 luni de detenție, echivalent cu 8.889 de zile.

În practică, Omar Hayssam ar putea solicita eliberarea condiționată înainte de acest termen, deoarece a atins vârsta de 60 de ani, însă – conform constatărilor judecătorilor – eliberarea condiționată reprezintă un beneficiu acordat, nu un drept al condamnatului. Libertatea.ro a analizat argumentarea Tribunalului Dâmbovița pentru a înțelege motivele pentru care judecătorii au decis că Omar Hayssam trebuie să rămână în închisoare cel puțin încă un an. În același document sunt detaliate argumentele prezentate de Omar Hayssam și avocații săi în favoarea cererii de eliberare condiționată.

Susținut de avocați cu citate din Mahatma Gandhi Omar

Hayssam a solicitat serviciile avocaților Mihai Baciu și Ion Cazacu pentru a susține cererea sa de eliberare condiționată, acesta din urmă fiind avocatul care, acum mai bine de 17 ani, l-a reprezentat pe sirian în procesul legat de răpirea jurnaliștilor români în Irak.

Avocații au argumentat că starea de sănătate a lui Omar Hayssam s-a înrăutățit în timpul șederii sale recente în Penitenciarul Mărgineni. El suferă de Parkinson și prezintă deficiențe cognitive. Care au fost solicitările lor și ce argumente au prezentat:

• Solicită instanţei să se reaprecieze decizia judecătorului de la fond cu privire la amânarea cu încă un an (perioada maximă) punerea în libertate a condamnatului.
• Arată că toate documentele importante sunt clasificate pe o durată de 50 de ani, trecând aproape 20, neştiindu-se care este adevărul judiciar. Susţinând că impactul faptelor săvârşite de condamnat a fost devastator pentru acesta, pentru familia sa şi pentru ordinea publică, având o rezonanţă extraordinară.
• Susţine că nu trebuie să se vorbească despre uitare. Însă după 20 de ani se poate observa că acest condamnat nu disimulează nimic. Neavând contact cu realitatea, neputând reprezenta un pericol social.
• Susţine că este vorba despre sentimentele de milă şi iertare, care fac parte din actul de justiţie. Alături de exemplaritatea pedepsei. Solicitând liberarea condiţionată a condamnatului. Solicitare făcută şi de familia acestuia.
• Este un adevăr aparţinând cuvintelor spuse de Mahatma Gandhi: „Există o instanţă mai mare decât cea a justiţiei – instanţa conştiinţei“, solicitând instanţei să dea curs acestui adevăr, se arată în documentul citat, potrivit publicației Libertatea.

Omar Hayssam mai poate spera abia în 2025

La data de 15 ianuarie 2024, Tribunalul Dâmbovița a respins definitiv cererea de eliberare condiționată a lui Omar Hayssam, stabilind în același timp că acesta va putea depune o nouă solicitare în acest sens abia în 2025.

Pentru a fi eligibil pentru liberarea condiționată, Hayssam trebuie să execute jumătate din pedeapsa sa, ceea ce înseamnă 4.445 de zile. Până în prezent, el a executat 3.752 de zile de detenție, plus 387 de zile de arest, totalizând 4.139 de zile.

În ceea ce privește condițiile pentru eliberarea condiționată, judecătorii s-au referit la prevederile vechiului Cod penal, care erau mai favorabile lui Omar Hayssam. Deoarece noul Cod penal condiționează eliberarea condamnatului de plata prejudiciului.

Cu toate acestea, Omar Hayssam a fost executat silit, însă încă nu a acoperit prejudiciul de peste 20 de milioane de dolari.

Cum și-au motivat judecătorii decizia în cazul lui Omar Hayssam

Iată ce consemnează judecătorii în argumentarea deciziei din 15 ianuarie 2024:

• „După cum se poate constata din analiza procesului-verbal întocmit la data de 26.10.2023 de către Comisia de liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Mărgineni, la data intrării în comisie şi chiar la data soluţionării în primă instanţă a cererii, fracţia de 1/2 din pedeapsă era executată efectiv doar parţial. (3.752 zile + 387 zile de arest preventiv/arest la domiciliu). Acesta beneficiind de un număr de 306 zile ca urmare recursului compensatoriu.
• Tribunalul reţine, din interpretarea acestor dispoziţii legale, că liberarea condiţionată înainte de executarea în întregime a pedepsei se poate dispune în cazul în care condamnatul a executat fracţia prevăzută de lege. Este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare. Ținând seama şi de antecedentele sale penale.
• La prima analiză în comisie, în unanimitate, s-a stabilit un termen de amânare de 12 luni. Invocându-se existenţa unor multiple antecedente penale: gravitatea faptei. Încălcarea măsurii de siguranţă a interzicerii părăsirii ţării dispuse în întreruperea executării pedepsei. Durata pedepsei rămase de executat. La rândul acestuia, judecătorul fondului a împărtăşit opinia comisiei (…).
• Referitor la recompensele primite în cei 10 ani de detenţie, se constată că numărul acestora este unul mic, în condiţiile în care a obţinut câte o recompensă pe an, ceea ce confirmă faptul că nu a manifestat un interes constant pe întreaga durată a detenţiei la care s-a făcut mai sus referire.
• Având în vedere toate aceste reţineri, Tribunalul constată că în cauză nu poate fi primită liberarea condiţionată. Apreciind în acord cu judecătorul fondului, că simpla trecere a timpului în mediul carceral nu poate conduce în mod automat la liberarea condiţionată. Nejustificându-se nicio reducere a termenului de rediscutare stabilit de comisie şi menţinut de instanţa de fond. Având în vedere durata de pedeapsă rămasă de executat”, reține instanța de control judiciar.

De ce a orchestrat răpirea jurnaliștilor români

Omar Hayssam ispășește o pedeapsă de 24 de ani și 4 luni de închisoare pentru infracțiuni de terorism și economice. Este condamnat în urma contopirii pedepselor din 5 dosare.

• Dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak (20 de ani),
• Dosarul Manhattan (23 de ani și 4 luni),
• Dosarul Volvo Truck (16 ani),
• Dosarul Foresta Nehoiu (3 ani)
• Dosarul pentru fuga din țară (2 ani).

În motivarea lor, judecătorii ÎCCJ evidențiază că Omar Hayssam a planificat și a coordonat răpirea a trei jurnaliști români în Irak în 2005, în încercarea de a se prezenta ca un erou. În timp ce era urmărit penal pentru infracțiuni economice. Acesta a beneficiat de ajutorul complicei sale, Mohammad Munaf. Care a fost, de asemenea, condamnat la 10 ani de închisoare și eliberat condiționat pe data de 7 iulie 2022.

În vara anului 2006, Omar Hayssam a reușit să scape după ce l-a convis pe procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, că suferă de cancer în fază terminală și că nu poate fi tratat în închisoare.

În acea perioadă, Hayssam era sub investigație în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak. Procurorul a crezut în afirmațiile sale, la fel și judecătoarea Sofica Dumitrașcu de la Curtea de Apel București. Aceasta i-a acceptat cererea și l-a eliberat. Omar Hayssam a fugit cu complicitatea lui Mustafa Tartoussi și a fost capturat și readus în țară abia în 2013.