Celebrul cineast a vorbit pentru EVZ despre cum Alexandru cel Mare a fost un erou, în timp ce George W. Bush va rămâne în istorie cu eticheta de "cretin notoriu".
Cineastul a explicat de ce eroul său, Alexandru cel Mare, nu poate fi comparat cu George W. Bush, cu toate că ambii au pornit de la statutul de odrasle frustrate din cauza taţilor lor.
EVZ: Ce probleme aţi avut cu lungmetrajul "Alexander"?
Oliver Stone: Oho, cât m-am luptat cu acest film! Versiunea iniţială a avut multe defecte, asta pentru că aveam un deadline pe care nu-l puteam încălca fără să am probleme mari. Eu voiam ca filmul să fie mai lung cu o oră faţă de versiunea care a fost lansată în cinematografe, voiam să aibă două părţi ca acele filme epice roadshow din anii ’50. Asta ca să îi fac dreptate lui Alexandru cel Mare, care a trăit o viaţă extraordinară. Şi simţeam nevoia ca între cele două părţi ale filmului să existe un antract. În prima parte, pui la punct toate elementele poveştii. Ca în acele roadshow-uri – arăţi toate personajele, relaţiile şi sentimentele dintre ele. În a doua parte, vezi cum se transformă acestea şi rezultatul la care se ajunge. Din nefericire, nu foarte mulţi au văzut partea a doua. Tocmai aceasta cristalizează povestea lui Alexandru, călătoria lui complexă.
Ce l-a motivat în călătoria lui până la capătul lumii?
Viaţa lui interioară era ruptă între mama şi tatăl său cât timp se afla în Grecia şi Macedonia şi faptul că pleacă la marginea lumii, încercând să cucerească noi teritorii pe care să le unească sub conducerea lui, semnifică încercarea de a deveni din nou o familie, de a-i aduce şi pe mama, şi pe tatăl său alături de el. Asta cred eu că şi-a dorit. Spre deosebire de orice alt soldat sau explorator, Alexandru cel Mare nu s-a oprit niciodată din mers şi din cucerit şi nici nu şi-a dorit să se oprească.
La sfârşitul filmului, toţi generalii lui şi aceia din anturajul său erau epuizaţi. Asta pentru că îşi riscau mereu vieţile, se îmbogăţiseră şi deveniseră materialişti şi voiau să se întoarcă acasă în Macedonia sau în regiunile unde aveau să fie regi. Numai Alexandru are această insatisfacţie eternă, această dorinţă care nu încetează să se manifeste de a vedea ceea ce se află dincolo de linia orizontului. E o poveste extraordinară şi sper că filmul reuşeşte să exploreze cel puţin un pic din profunzimea omului care a fost Alexandru cel Mare.
Îmi place foarte mult Colin Farrell, însă nu mi-a plăcut frizura lui din "Alexandru". De ce aţi decis să-l privaţi complet de sex-appeal?Trebuie să ţinem cont că bărbaţii greci obişnuiau să-şi vopsească părul, de multe ori pentru a fi mai frumoşi, iar de cele mai multe ori alegeau să devină blonzi. Însă pe măsură ce înaintează tot mai mult în Orient, părul lui Alexandru devine din ce în ce mai murdar şi vopseaua începe să dispară. În orice caz, criticii de film nu ar trebui să se concentreze asupra părului, ci asupra poveştilor.
Aţi spus că atunci când filmul a avut premiera, în 2004, s-a vorbit despre similitudini între George W. Bush şi protagonistul dv...
Filmul a fost conceput înainte ca SUA să invadeze Irakul. De fapt, acest film a fost conceput când eram foarte tânăr şi citeam despre Alexandru cel Mare. "Alexander" pleacă de la amintirile lui Ptolemeu la 40 de ani după moartea lui Alexandru. Dar memoriile lui Ptolemeu au fost arse odată cu Biblioteca din Alexandria. Creştinii nu l-au plăcut deloc pe Alexandru şi au distrus multe dintre textele despre el. Majoritatea lucrurilor pe care le ştim despre Alexandru provin din Orient.
Deci nu cunoaştem faptele până la urmă, ele au fost "moştenite" de la un istoric la altul şi filmul meu accentuează asta... Însă pe Bush... Pe Bush îl cunoaştem. Am regizat lungmetrajul "W", care, după părerea mea, este despre evenimentele care au dus la invadarea Irakului. Filmul meu îţi arată ce idiot e Bush, ce cretin! Un om bidimensional, care nu vede dincolo de alb şi negru. În esenţă filmul meu spune că George W. Bush a încercat să facă tocmai ceea ce nu a terminat tatăl lui.
Omul nu are tărie de caracter. Are el ceva personalitate, dar nu s-a bucurat de vreun real succes în viaţă până când a avut oportunitatea, în calitate de preşedinte, să mear gă la Bagdad şi să facă exact ceea ce tatăl lui eşuase să facă în 1992. Singura misiune în viaţă a lui George W. Bush a fost să fie mai puternic decât tatăl lui. Era mai slab decât tatăl lui în atâtea sensuri... Nu că acesta din urmă ar fi vreun erou pentru mine. Este o ditamai dramă! Bush Jr e un fiu frustrat, la fel şi Alexandru. Dar nu îi poţi compara în termeni de cum au trecut peste asta...
<iframe width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/aEyJ2kdaaTQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
De ce?
Alexandru, după ce a cucerit Babilonul, a încercat să îi integreze pe babilonieni în imperiul lui, a rămas în est şi a încercat să procedeze la fel cu toate popoarele pe care le-a cucerit. Le-a dat un grad extrem de mare de autonomie. Dacă vreţi, era un imperialist descuiat la minte, asta în contextul în care până la el nu exista imperialism. Doar imperiul perşilor, care reunea nişte triburi. Într-un fel, imperiul lui Alexandru este un fel de început al lumii.
Nu existau legi împământenite, prosperitate, monedă de schimb ca acelea pe care le-a adus Alexandru. Popoarele au început să interacţioneze altfel după moartea lui Alexandru şi au continuat să facă asta până când a apărut Imperiul Roman. După el, lumea a început să vorbească limbi străine. Făceau comerţ între ei şi înainte, dar cantităţile de produse s-au mărit. Făceau schimburi culturale.
Sunteţi unul dintre puţinii regizori americani care abordează subiecte politice în filmele sale. Cum vă explicaţi asta?
În Statele Unite, politica zăpăceşte foarte mulţi oameni, aşa că nu este un subiect foarte popular. Eu vreau în primul rând ca filmele mele să fie interesante, iar atunci când fac afirmaţii controversate vorbesc în calitate de simplu cetăţean, nu de regizor. Preocupările mele de căpătâi sunt legate de filme, nu de politică.
OPINII. Lungmetrajul „W”, cu Josh Brolin în rolul principal, a fost apreciat de critici
OPŢIUNI
Regizorul îl place pe Fidel Castro pentru că e "foarte afectuos şi sociabil, poate vorbi despre orice" şi condamnă atitudinea SUA faţă de Cuba
L-aţi comparat pe Alexandru cu George W. Bush, însă în film am observat o comparaţie între Alexandru şi Iisus. Ultima scenă se încheie cu zdrobirea Terrei, aşa că sunt curioasă să aflu dacă aţi vrut să-l comparaţi pe Alexandru cu Iisus sau dacă aţi vrut să sugeraţi faptul că Alexandru se credea Dumnezeu. N-am văzut în Alexandru o figură mesianică, el este pur şi simplu un model pentru mine. Metodele sale erau specifice acelor vremuri, a fost un personaj pre-creştin. Admira filozofiile indiene, s-a întâlnit cu mulţi filozofi greci, ba chiar îi lua cu el în expediţii. Îi păsa foarte mult de educaţie, într-o lume în care coordonatele de bază erau supravieţuirea şi forţa. Ce e drept, atât Alexandru cât şi Iisus au murit la vârsta de 33 de ani, însă o mulţime de oameni au murit la această vârstă sau chiar mai devreme. Pentru mine, Alexandru este un precursor al lui Iisus. Acesta din urmă era cunoscut pentru că obişnuia să întoarcă şi celălalt obraz. Nu este cazul lui Alexandru, care urmărea un ideal homeric: când e să mori, dispari cu desăvârşire. În Hades nu sunt decât umbre, aşa că tot ce rămâne din tine e faima, onoarea şi gloria pe care ai acumulat-o cât timp ai fost în viaţă. Mama sa îi spune într- o scrisoare: "Când vei avea ca însoţitori umbrele din Hades, vei fi ţinut minte drept Alexandru cel Mare". Ea îi inculcă această idee. De asemenea, fantezia ei potrivit căreia Alexandru era fiul lui Zeus era una foarte comună în acele vremuri, am putea spune chiar tabloidală. Însă a insistat cu această fantezie. Pe atunci, femeia era percepută ca un simplu vas de depozitare pentrusperma bărbaţilor, care conta în proporţie de 100% în conceperea copiilor. Din acest motiv, mama lui Alexandru susţine că un zeu şi-a depozitat sperma în ea. De altfel, întregul film este bazat pe mitologia grecească. Când eroul coboară cu tatăl său în peşteră, vede cincişase poveşti, în care eroii greci călătoresc în Orient şi aduc ceva nou la întoarcerea acasă. Alexandru însă a fost diferit de aceşti eroi greci. El a rămas în Orient, a refuzat să se întoarcă acasă, din cauza mamei lui sau din alte motive. I-a obligat pe 500 dintre ofiţerii lui să se căsătorească cu femei persane. El trece dincolo de mitologia grecească şi de asta l-aş compara mai degrabă cu Prometeu decât cu Iisus. Cum se explică faptul că sunteţi atât de interesat de Cuba, în timp ce conaţionalilor dumneavoastră nu pare să le pese de ce se întâmplă acolo? Spre exemplu, Andy Garcia, care are rădăcini cubaneze însă a refuzat întotdeauna să călătorească în Cuba. Am încercat o dată să-l invervievez pe Fidel Castro, însă mi-a pus microfonul în faţă şi mi-a spus să vorbesc eu. Cred că le-am făcut un mare serviciu oamenilor care erau acolo şi au asistat la discuţie, însă din nefericire nu televiziunile americane nu au transmis episodul. Când vine vorba de America Latină, Statele Unite au o atitudine foarte înapoiată, încearcă mereu să deţină controlul. Ce impresie v-a lăsat Fidel Castro? Îmi place ca bărbat, e foarte afectuos şi sociabil, poate vorbi despre orice. În cel de-al doilea film pe care l-am realizat, "Looking for Fidel", ne-a dus să ne întâlnim cu nişte deţinuţi politici, aşa că a fost corect faţă de noi. Nu-l pot analiza însă din punct de vedere politic, pentru că n-am suficiente informaţii. "Când vine vorba de America Latină, Statele Unite ale Americii au o atitudine foarte înapoiată“ OLIVER STONE, cineast REACTIA Verdict dur, urmat de unul pozitiv Cel mai faimos critic de film american, Roger Ebert, compătimea lungmetrajul "Alexander" pentru că e "sincer şi ambiţios, dar nu reuşeşte să se concentreze asupra subiectului său evaziv (...). Fascinat de protagonist, Stone are lucruri urgente de spus despre Alexandru, dar acestea intră într-o cursă cu naraţiunea; ne dă însemnări provocatoare şi crochiuri, dar nu o variantă finală (...) Spune prea mult, şi lasă prea multe nespuse", conchidea Ebert, care, de altminteri, a fost unul dintre criticii care au tratat lungmetrajul de-a dreptul blând. În cazul lui "W", părerea lui Ebert s-a schimbat radical: califică filmul drept "fascinant" din primul paragraf al cronicii. "Cuiva iar putea părea pentru George W. la finalul acestui film dacă nu ne-ar fi lăsat moştenirea unui război făcut prin înşelăciune şi a unei economii pe butuci", concluzionează Ebert. <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/DZTxemLkATk" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Recomandările noastre
