Puţini sunt cei care nu au auzit, fie şi numai în treacăt, istorisită la gura sobei, sau chiar din buchea cărţii “Winnetou”, povestea uluitoare a legendarului Old Shatterhand, un westman devenit notoriu graţie condeiului măiastru al romancierului german Karl May. Şi mai puţini sunt cei care ştiu că bărbatul cu „pumn de fier” a fost român, născut în ţinutul secuiesc Somogy. Explorator neobosit al Vestului sălbatic, John Xantus obişnuia să îşi noteze fiecare întâmplare al cărei martor ocular era în jurnalul personal. Jurnal care, ani mai târziu, a ajuns pe masa romanicerului Karl May. Potrivit istoricilor preocupaţi de opera lui Karl, acesta din urmă nu a făcut altceva decât să dea formă literară peripeţiilor prin care a trecut Xantus.

De mai bine de 5 decenii, printre istoricii preocupaţi de opera romancierului neamţ Karl May, cel care a dat viaţă personajelor din cartea “Winnetou”, circulă o ipoteză de-a dreptul halucinantă care fixează obârşia legendarului Old Shatterhand (în traducere „bătrânul pumn de fier”, termenul de „old” fiind un apelativ des folosit de oamenii Vestului pentru a-şi exprima respectul faţă de persoana astfel numită) în zona ţinutului secuiesc din Vestul Ungariei, populat (în anii 1880) de foarte mulţi români. Primul care a lansat, pe la începutul anilor 1970, tulburătoarea variantă a unui Old Shatterhand român a fost jurnalistul Franz Karl Remmel, etnolog, jurnalist și scriitor de limba germană din România.

Probele şi documentele în posesia cărora se afla, la acea vreme, Franz l-au adus pe acesta la uşa clujeanului Janos Xantus, doctor în cinematografie, pe care îl considera nici mai mult nici mai puţin decât urmaşul celui care a devenit personajul central al cărţii “Winnetou”. “Remmel i-a vorbit atunci tatălui meu despre similitudinile uluitoare, descoperite de el, între, pe de o parte, întâmplările şi personajele descrise în paginile romanului Winnetou şi faptele şi oamenii descrişi de străbunicul meu John Xantus în jurnalul personal redactat în călătoriile sale întreprinse în Vestul Sălbatic, pe de altă parte”, ne-a mărturisit clujeanul Gabor Xantus imediat ce l-am contactat pentru a afla povestea uluitoare a străbunului său. “De altfel, a mai adăugat Xantus, profesor universitar la Facultatea de Teatru şi Film din cadrul Univ. Babeș-Bolyai – Cluj, s-a vehiculat la un moment dat ideea existenţei unei scrisori pe care Karl May, despre care se ştie că nu a părăsit niciodată teritoriul Germaniei, ar fi trimis-o lui John Xantus pentru a obţine acceptul acestuia să-i folosească jurnalul în editarea cărţii Winnetou. Nimeni nu a găsit epistola cu pricina”.

Explicaţie foto: File din jurnalul lui John Xantus care atestă priceperea aventurierului la desen

Priceperea lui John Xantus la desen, un argument solid

“În sprijinul ipotezei sale, Remmel a mai adus şi proba desenelor, realizate de John, existente în jurnal. Personajul lui Karl May, Old Shatterhand, era, potrivit descrierii, un foarte bun desenator. Deşi o primă variantă a aparatului de fotografiat apăruse deja în 1836, este destul de greu de acceptat ideea că cineva s-ar fi putut deplasa în Vestul sălbatic cu un asemenea aparat după el. De aceea, mulţi westmani (oameni ai Vestului) preferau să se folosească de creion şi îndemânarea la desen pentru a imortaliza scene din ceea ce însemna Vestul de atunci. John era unul dintre ei. În plus, încă de la primele pasaje ale cărţii Winnettou, în care sunt descrise circumstanţele care au dus la plecarea în preerie a lui Charlie (cum era alintat albul de către apaş), asemănările cu evenimentele din viaţa lui John Xantus, care au dus la plecarea sa din Europa, prin 1848, sunt izbitoare”, ne-a mărturisit strănepotul lui Charlie.

Explicaţie foto: Clujeanul Gabor Xantus, urmaşul lui John

Carabina Henry, găsită pe teritoriul Ungariei, în secuime

Gabor Xantus a dezvăluit care a fost momentul în care a început să creadă cu adevărat în teoria lui Remmel. “În perioada 1993-1995, împreună cu fiul meu, Aron, am parcurs aproape întreg traseul străbătut, cu aproape 150 de ani în urmă, de John Xantus. Am urmat, practic, litera jurnalelor lăsate de el. Singurele obiecte pe care le-am avut la îndemână, în ceea ce, pe vremea străbunicului meu, era Vestul Sălbatic (teritorii, în special, din California de astăzi), au fost busola şi harta. Am văzut pe viu aproape tot ce a descris John în jurnalul redactat prin 1880. Inclusiv zonele din Estul îndepărtat (Sumatra, Jawa, Borneo), unde am explorat teritoriile sălbatice ale temuţilor vânători de capete sau insulele Flores şi Comodo, lumea preistorică a varanilor uriaşi. Momentul în care am început să cred cu adevărat în "Old Shatterhand de... România" s-a produs, însă, prin 2000, când am fost sunat de un muzeograf din Győr (Ungaria). Făcuse o descoperire uluitoare. Una din celebrele puşti ale "Bătrânului Pumn de Fier" din romanul lui Karl May, Carabina Henry, se afla în posesia sa. Îi fusese adusă, învelită într-o cârpă îmbibată în ulei, de către doi tineri. Pe patul armei scria cu litere argintate John Xantus”, ne-a povestit Gabor Xantus.