Olanda, obstacol în calea României spre Schengen

Olanda, obstacol în calea României spre Schengen

Guvernul de la Haga ne condiţionează explicit aderarea la spaţiul fără frontiere de progresele în reformarea sistemului judiciar.

Executivul olandez "va pleda pentru includerea a două rapoarte bianuale privind corupţia şi reforma justiţiei în România şi Bulgaria în evaluarea pentru aderarea la Schengen a acestor două state", se arată în acordul de coaliţie încheiat, luna trecută, între liberalii şi creştin-democraţii olandezi.

Dacă rapoartele vor arăta că nu sunt îndeplinite "criteriile stricte, Olanda nu va susţine aderarea deplină a României şi Bulgariei la Schengen şi eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE, iar România şi Bulgaria nu vor fi primite în Schengen", se mai arată în documentul publicat pe site-ul guvernului olandez. Aceste fraze apar şi în acordul de susţinere parlamentară încheiat de liberali şi creştindemocraţi cu formaţiunea extremistului Geert Wilders.

Predoiu: Conexarea MCV cu Schengen, inacceptabilă

Ne puteți urmări și pe Google News

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a precizat - pentru "Evenimentul zilei" - că semnalele venite din partea Olandei şi nu numai ar putea fi generate de modificarea legii Agenţiei Naţionale de Integritate.

"Semnalele de rezervă privind aderarea la Schengen sosite dinspre Franţa şi Olanda ar putea fi o consecinţă in directă a afectării cadrului normativ al Agenţiei Naţionale de Integritate, din primăvara a cestui an. Poziţia guvernului este în sensul că este inacceptabilă o eventuală conexare a MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare - n.r.) cu programul aderării la spaţiul Schengen. Progresele făcute în domeniul MCV după Raportul din vară al Comisiei (Comisiei Europene - n.r.) reprezintă un argument puternic în acest sens. În acelaşi timp, cred că trebuie să receptăm cu cea mai mare atenţie aceste mesaje şi să lansăm o strategie coerentă de răspuns", ne-a declarat Cătălin Predoiu.

Progrese suplimentare

"Statul român a întreprins măsuri certe de combatere a corupţiei, prin instituirea unui cadru legal-instituţional în acord cu standardele europene. Analiza cazurilor de corupţie nu indică o problematică concentrată la nivelul controlului frontierelor, ci mai degrabă în zona administrativ- economică, deci conexiunea dintre problematica corupţiei şi cea a Schengen este artificială. Cu cât mai rapid vom face progrese în cadrul MCV, fie că este vorba de eficienţa CSM, fie că este vorba de eficienţa actului de Justiţie, fie de soluţionarea dosarelor de mare corupţie, cu atât mai repede vom îndepărta acest subiect de subiectul aderării la Schengen", a conchis ministrul justiţiei.

DECIZIE

Suspans până în primăvara lui 2011

România speră să adere la spaţiul Schengen în luna martie a anului viitor. O decizie în acest sens ar urma să fie luată, cu unanimitate de voturi, în Consiliul European, iar o eventuală opoziţie din partea Olandei blochează practic aderarea.

Primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen este menţionată la capitolul "Imigraţie" din acordul de coaliţie încheiat între liberalii premierului Mark Rutte şi creştin- democraţii vicepremierului Maxime Verhagen.

Pentru că nu are majoritate, coaliţia de guvernământ a fost nevoită să solicite susţinerea parlamentară a Partidului Libertăţii, condus de controversatul Geert Wilders.