Fostul ambasador SUA la NATO, Kurt Volker, a declarat că Alianța Nord-Atlantică, prin deciziile pe care le adoptă în privința Ucrainei, transmite indirect semnale Kremlinului cum că ar valida continuarea războiului. Oficialul american, care a fost și reprezentantul special SUA în Ucraina, a explicat cum o posibilă aderare a Kievului ar pune capăt războiului din Europa.

În accepțiunea diplomatului este momentul ca aliații să demonstreze contrariul. NATO trebuie să ofere Ucrainei posibilitatea de a deveni următorul stat membru cu drepturi depline. O asemenea acțiune venită din partea blocului politico-militar ar transforma ”Operațiunea Specială de Eliberare” într-un război inutil.

„NATO trebuie să dea undă verde pentru aderarea Ucrainei”

Cât despre aderarea Ucrainei și posibilitatea unui război nuclear între NATO și Rusia, Kurt Volker a explicat că sunt soluții pentru a împiedica un astfel scenariu. În acest sens, aplicarea Art. 5 ar putea fi o alternativă pertinentă.

Cu alte cuvinte, diplomatul american a transmis că punctul care face referire la securitatea colectivă nu conține obligații specifice de a disloca trupe. Ci, face trimitere la un răspuns comun din partea Alianței. „Avem un astfel de răspuns colectiv chiar și acum, pentru că NATO oferă deja Ucrainei instruire, echipamente, informații”, a explicat Volker.

Diplomatul este convins că blocul politico-militar poate ajuta Ucraina și în operațiuni militare. Fie că vorbim de acțiuni de deminare, întărirea apărării maritime și aeriene sau de întărirea sistemului de apărare anti-aeriană. Puse la un loc toate aceste acțiuni contribuie la efortul Ucrainei de a-și apăra suveranitatea.

Moscova nu renunță la retorica anti-Occident

Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a dat de înțeles că Moscova nu exclude scenariul unui conflict militar între Rusia și NATO. În contextul actual, dialogul diplomatic nu poate înclina balanța în favoarea unor dezbateri pe tema controlului armelor.

„Dacă SUA se aşteaptă să câştige următoarea cursă a înarmării, repetând într-o oarecare măsură experienţa preşedinţiei lui Ronald Reagan... atunci americanii se înşeală. Nu vom ceda provocărilor, dar putem garanta că ne vom asigura securitatea” a declarat Riabkov.

Relațiile Moscovei cu statele occidentale s-au deteriorat semnificativ după 24 februarie 2022. Moment la care Rusia a început o luptă pe care Kremlinul a numit-o „Occidentul colectiv” în Ucraina.

„Răspunderea revine integral NATO”

În interviul acordat publicației Izvestia, Riabkov a reluat retorica Moscovei potrivit căreia dinamica războiului din Ucraina este în strânsă legătură cu acțiunile pe care le întreprinde Alianța Nord-Atlantică.

„Răspunderea revine integral NATO. Depinde de Alianţa Nord-Atlantică. Alegerea este în întregime de partea NATO. Suntem pregătiţi, aşa cum s-a demonstrat deja, să ne apărăm interesele naţionale cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie.

Relaţiile Moscovei cu Washingtonul sunt într-atât de proaste încât este posibilă o „ruptură”, dar Rusia „nu va iniţia niciodată un astfel de pas. Situaţia nu este favorabilă unor semnale chiar şi în astfel de probleme-cheie” (precum controlul armelor), a afirmat Serghei Riabkov.

Restabilirea relațiilor cu NATO, un scenariu imposibil

În privința restabilirii relațiilor cu Organizația Atlanticului de Nord, adjunctul lui Lavrov a explicat că Moscova nu are de gând să renunțe la retorica anti-NATO prea curând.

 „Nu cred că relaţiile dintre Rusia şi NATO se vor restabili într-o formă sau alta în viitorul apropiat. Aceasta este exclus atât din motive de principiu, cât şi din motive practice. Dacă cineva în Occident crede că noi avem nevoie de aceste relaţii şi că la un moment dat vom veni şi vom cere restabilirea lor se află în cea mai gravă eroare”, a declarat Serghei Riabkov.

Anterior, diplomatul Moscovei a declarat că regimul de la Kremlin ar fi fost dispus să negocieze condițiile de pace. Însă, în momentul de față încetarea ostilităților nu este un punct pe agenda Moscovei. Înainte de momentul 24 februarie, Roabkov a solicitat blocului politico-militar „să-și strângă catrafusele și să revină la granițele din 1997”, notează Izvestia.