Goana după o "plasmă" sau un automobil nou de care nu aveau neapărată nevoie i-a făcut pe români să se împrumute peste potenţialul lor financiar. Nota de plată este usturătoare.

În urmă cu doi-trei ani, România era o ţară prinsă în euforia banilor luaţi uşor, în condiţiile în care fiecare bancă dădea credite ca pâinea caldă. Pofta românului pentru acest produs nu a fost redusă decât odată cu venirea crizei, când ambele părţi implicate în proces au realizat greşeala făcută.

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru EVZ, Giorgio Pradelli, director general şi şef pe activităţile internaţionale ale Eurobank EFG, vorbeşte despre cine şi ce a greşit în procesul de creditare şi cine va trebui să plătească pentru asta. Grupul este prezent în piaţa românească ca acţionar la Bancpost.

"Este clar că înainte de criză au fost excese din partea ambelor părţi. Populaţia s-a grăbit să ia prea multe credite, băncile au fost poate prea nerăbdătoare să împrumute, iar asta a creat o situaţie care trebuie reajustată. Aceşti ultimi doi ani au fost un teren propice pentru ca acest lucru să se întâmple. Procesul a fost unul foarte dureros, mai ales pentru clienţi", a declarat oficialul Eurobank EFG.

Acum procesul de creditare a încetinit, lucru pus de bancheri pe seama lipsei de cerere din partea populaţiei şi a companiilor.

Lupta pentru cota de piaţă

În acest context, băncile încearcă să-şi schimbe perspectiva asupra acestei probleme, una care să avantajeze ambele părţi. "Una din schimbările pe care le vom vedea în această parte a regiunii va fi relaţia dintre bancă şi client. Înainte de criză, fiecare bancă se lupta să crească şi să câştige cotă de piaţă într-un timp cât mai scurt, dar nu pe cheltuiala clienţilor, pentru că şi aceştia aveau nevoie de bani, cât mai mulţi şi într-un timp cât mai scurt", a mai spus directorul general din cadrul EFG Eurobank.

Potrivit lui, aceştia nu voiau să petreacă foarte mult timp în bancă, voiau doar să-şi satisfacă nevoile şi să-şi vadă de treburile lor. Unii clienţi au avut aşteptări nerealiste în privinţa creşterii afacerilor lor, a mai precizat el.

"În România, mulţi au crezut, înainte de criză, că indiferent de business, pot cumpăra o bucată de teren, construiesc nişte case şi devin milionari în doi ani", a spus Pradelli. El consideră că băncile au încercat să susţină clienţii care nu mai puteau plăti, dar erau dispuşi să facă acest lucru în continuare. "Am înţeles că salariile crescuseră în ultimii ani cu 10-20% în fiecare an, iar apoi, dintr-o dată acestea s-au oprit sau, dimpotrivă, în unele cazuri chiar au scăzut", afirmă managerul Eurobank EFG.

Criza rămâne să fie analizată mulţi ani de acum încolo, iar economiştii vor cerceta care au fost motivele declanşării sale, conchide el.

"Înainte de criză, fiecare bancă se lupta să crească şi să câştige cotă de piaţă într-un timp cât mai scurt.", GIORGIO PRADELLI, general manager Eurobank EFG

ORDONANŢA CREDITELOR VĂZUTĂ DE BANCHERI

"FMI a îmbunătăţit situaţia OUG 50"

Giorgio Pradelli, manager general al Eurobank EFG, este de părere că ordonanţa creditelor a fost o mutare bună pentru piaţa bancară românească. În ceea ce priveşte credibilitatea Bancpost, el spune, într-un interviu pentru EVZ, că banca nu a pierdut încrederea clienţilor, care continuă să facă depozite.

EVZ: Cum arată OUG 50 din perspectiva băncilor? Giorgio Pradelli: Acum, situaţia cu Ordonanţa 50 s-a mai îm bunătăţit, mai ales că FMI a avut un ultim cuvânt de spus. În timp de criză trebuie să fii foarte pragmatic, iar OUG 50 spune că trebuie să ai un viitor cât mai transparent al afacerii şi băncile nu au o problemă cu asta.

Legat de compararea ofertelor, cred că asta se poate face foarte uşor într-o piaţă atât de competitivă cum este aceasta românească. Cred că România ar trebui să fie mândră de sistemul ei bancar, pentru că este unul foarte solid şi a trecut foarte bine peste criză, prevenind probleme majore.

Care este produsul perfect pentru clienţii bancari în această perioadă? Este foarte dificil să găsim un produs perfect de împrumut pentru această perioadă, mai ales că acesta trebuie să se îndrepte către nevoile fiecărei persoane.

Dacă pentru familii s-ar potrivit cel mai bine un credit ipotecar în cazul unei case sau investiţii în fonduri de investiţii, pentru alţii cardul de credit pare să fie produsul ideal, mai ales că pe acest segment am avut o evoluţie foarte bună. Cardul de credit este un instrument de împrumut destul de util şi poate fi şi sexy să ştii că ai acel plastic în portofel. Iar dacă este folosit aşa cum trebuie, cardul de credit poate fi foarte folositor.

Ce şanse sunt să crească creditarea în viitorul apropiat? Ne aşteptăm ca activitatea economică să înceapă să crească în 2011. FMI are o estimare de creştere a PIB de 1,5 % pentru acest an, iar acest lucru va crea şi oportunitatea de creditare. În piaţă am văzut deja semne încurajatoare, mai ales în sectorul ipotecarelor, unde programul "Prima casă" a avut un succes foarte mare şi credem că a fost o iniţiativă foarte bună a guvernului.

Mai ales că achiziţionarea unei case este o investiţie serioasă care necesită viziune pe termen mediu şi lung, nu este o decizie care trebuie luată pe moment.

Cum aveţi de gând să recâştigaţi încrederea clienţilor pierduţi? Nu cred că am pierdut încrederea clienţilor. Şi asta se vede foarte bine în depozitele făcute de clienţi, pentru că acolo vorbim de banii lor, iar aceştia nu îşi pot lăsa banii pe mâna oricui. Noi, în perioada crizei, în fiecare trimestru, ne-am mărit sumele de bani atraşi de la clienţi, iar pentru noi acesta este un indicator foarte bun că încă mai avem încrederea clienţilor.