Atac Iran. Sursa foto: x.com
Din cuprinsul articolului
Situația din Orientul Mijlociu se înrăutățește de la o oră la alta, în contextul în care Donald Trump a aprobat planurile pentru o posibilă intervenție militară împotriva Iranului. Cu toate acestea, ordinul de atac nu a fost încă emis.
Decizia finală rămâne în mâinile lui Trump
Deocamdată, liderul de la Casa Albă evită să clarifice dacă va autoriza sau nu operațiunea.
Printre obiectivele luate în calcul de strategii militari americani se numără instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordow – o bază subterană construită într-o zonă muntoasă, protejată masiv și dificil de atins prin mijloace convenționale.
Întrebat despre posibilitatea unei lovituri directe, Trump a oferit un răspuns ambiguu, declarând că nu a luat încă o decizie definitivă în privința unui atac.
În paralel, tensiunile s-au accentuat și mai mult după ce Iranul a anunțat că a lansat rachete hipersonice de tip Fattah împotriva teritoriului israelian. Potrivit televiziunii naționale iraniene, rachetele ar fi reușit să penetreze sistemele de apărare israeliene.
Cu toate acestea, mai mulți analiști militari occidentali își exprimă scepticismul. Ei susțin că Teheranul nu ar deține tehnologia necesară pentru a produce rachete hipersonice autentice, capabile să execute manevre aerodinamice în zbor – o caracteristică esențială pentru a fi încadrate în această categorie. În opinia lor, doar câteva state au dezvoltat astfel de arme în formă complet funcțională.
Donald Trump / sursa foto: dreamstime.com
Iranul nu renunță
Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a reafirmat poziția dură a regimului de la Teheran, menționând că țara nu va ceda în fața presiunilor venite din exterior. În același timp, el a avertizat că orice intervenție militară din partea Statelor Unite va atrage represalii serioase, cu efecte de durată.
Pe fondul acestor tensiuni, Statele Unite au sporit semnificativ prezența militară în Orientul Mijlociu. Un al treilea distrugător american a fost trimis în estul Mării Mediterane, iar un al doilea grup operativ de portavioane se îndreaptă către Marea Arabiei.
Deși administrația Trump susține că această desfășurare are un scop exclusiv defensiv, analiștii remarcă faptul că manevrele militare poziționează Washingtonul în mod strategic pentru o eventuală colaborare cu Israelul într-o ofensivă împotriva Iranului. Totodată, această demonstrație de forță ar putea avea și un rol tactic.
Prin urmare, SUA ar putea presiune asupra Teheranului pentru a-l determina să renunțe la programul său nuclear sau să accepte un compromis politic, arată AFP.
Confruntările au avut deja un impact major asupra populației civile. Conform datelor furnizate de o organizație pentru drepturile omului, peste 450 de persoane au murit în Iran, ca urmare a schimburilor de focuri și atacurilor recente.
În Israel, autoritățile au raportat 24 de victime provocate de tirurile iraniene.
Noi lovituri
În ultimele ore, Israelul a lansat mai multe raiduri aeriene, care au vizat inclusiv zona în care se află sediul Poliției Naționale din Teheran. În urma acestor lovituri, mulți polițiști au fost răniți.
Operațiunile aeriene au continuat și în vestul Iranului, unde au fost lovite obiective militare precum depozite de armament și lansatoare de rachete sol-sol.
Tensiunile dintre cele două state rămân ridicate. Forțele armate israeliene au confirmat că au bombardat mai multe locații din vestul Iranului, suspectate că adăpostesc rachete destinate unor atacuri viitoare.
În paralel, discuțiile din jurul rachetelor hipersonice revendicate de Iran atrag atenția experților militari. Aceste tipuri de rachete se deplasează cu o viteză de peste Mach 5, adică de cel puțin cinci ori mai mare decât viteza sunetului.
Potrivit experților, nu doar viteza le face periculoase. Diferența majoră față de rachetele balistice este capacitatea de a fi manevrate în timpul zborului, ceea ce le oferă o mobilitate sporită și le face extrem de greu de interceptat de sistemele de apărare clasice.
